- Un singur cuvânt poate prăbuși întreaga poveste oficială: „TOȚI”
- Ministerul Muncii recunoștea că Justiția încă nu fusese consultată
- O lege pentru Justiție, discutată fără oamenii care țin Justiția în funcțiune
- Un Guvern demis încearcă să lase în urmă o reformă pentru ani întregi
- „Dialogul social nu se face la televizor”
- Publicați documentele, domnilor Bolojan și Pîslaru!
Un scandal cu potențial exploziv izbucnește în jurul noii Legi a salarizării. Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial îi acuză direct pe Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru de dezinformare publică și de mimarea dialogului social.
Ilie Bolojan conduce interimar un Guvern al cărui mandat a încetat, iar Dragoș Pîslaru ocupă interimar funcția de ministru al Muncii, pe lângă portofoliul Investițiilor și Proiectelor Europene. (Guvernul României)
Acuzația sindicaliștilor este devastatoare: în timp ce Executivul ar fi transmis public că procedura consultării partenerilor sociali a fost finalizată, grefierii și personalul auxiliar din instanțe și parchete nu ar fi fost chemați niciodată la masa discuțiilor.
Un singur cuvânt poate prăbuși întreaga poveste oficială: „TOȚI”
„Minciuna are picioare scurte, domnilor Bolojan și Pîslaru!”, își începe sindicatul mesajul public.
Potrivit organizației, Ilie Bolojan ar fi susținut la televizor că Ministerul Muncii a finalizat consultările cu toți partenerii sociali în privința Legii salarizării.
Sindicatul răspunde fără menajamente:
„Familia ocupațională «Justiție» nu a fost chemată NICIODATĂ la consultările tehnice! Grefierii și personalul auxiliar din instanțe și parchete nu au existat pe agenda domnului Pîslaru.”
Reprezentanții grefierilor formulează două ipoteze, ambele extrem de grave: fie Dragoș Pîslaru i-ar fi transmis premierului informații false pentru a-și ascunde incapacitatea de a organiza consultări reale, fie Ilie Bolojan ar fi cunoscut situația și ar fi prezentat în mod deliberat opiniei publice o realitate inexistentă.
Pentru rigoare jurnalistică, trebuie precizat că postarea sindicatului nu indică emisiunea, minutul și înregistrarea exactă în care Bolojan ar fi folosit formularea „toți partenerii sociali”. În transcrierea publicată de Euronews după declarațiile din 23 iulie, premierul interimar afirma, dimpotrivă, că discuțiile continuau, că proiectul nu era finalizat și că acestea ar mai putea dura câteva zile.
Prin urmare, afirmația exactă atribuită lui Bolojan trebuie tratată, până la prezentarea înregistrării, drept acuzație formulată de sindicat. Dar problema excluderii familiei ocupaționale „Justiție” nu poate fi eliminată atât de ușor.
Ministerul Muncii recunoștea că Justiția încă nu fusese consultată
Documentele și declarațiile publice anterioare dau greutate acuzației grefierilor.
La sfârșitul lunii mai, Dragoș Pîslaru admitea că proiectul fusese pregătit fără „consultări robuste” cu toate familiile ocupaționale. Ministrul spunea că preluase legea „ca atare”, se declara transformat într-un „țap ispășitor” și promitea că va corecta lipsa consultărilor.
Mai mult, la 12 iunie 2026, Ministerul Muncii informa că organizase 11 întâlniri cu instituții publice, sindicate și confederații, dar preciza expres că discuțiile cu familia ocupațională „Justiție” urmau să aibă loc „în perioada următoare”.
Cu alte cuvinte, la acea dată, consultarea Justiției nu fusese realizată. Era doar promisă.
La peste o lună distanță, Sindicatul Dicasterial afirmă că promisiunea nu s-a concretizat niciodată.
Până la publicarea acestui articol, Intransigent nu a identificat în sursele publice ale Ministerului Muncii un calendar final, un proces-verbal, o listă a participanților sau un comunicat clar care să demonstreze că întâlnirea tehnică promisă cu reprezentanții grefierilor a avut loc.
Absența publicării unui asemenea document nu dovedește automat că întâlnirea nu a existat. Dovedește însă că Guvernul nu a făcut procesul verificabil și că nu poate cere cetățenilor să creadă pe cuvânt o formulă generală precum „am consultat pe toată lumea”.
O lege pentru Justiție, discutată fără oamenii care țin Justiția în funcțiune
Noua Lege a salarizării nu este un document abstract. Ea stabilește grile, coeficienți, sporuri, mecanisme de compensare și perspective profesionale pentru sute de mii de angajați ai statului.
În cazul grefierilor, deciziile luate fără reprezentanții lor pot afecta oameni care gestionează zilnic dosare, termene, acte procedurale, comunicări judiciare, ședințe de judecată și activitatea administrativă fără de care instanțele și parchetele nu pot funcționa.
Ministerul nu poate introduce familia „Justiție” într-o grilă comună, nu-i poate modifica veniturile și nu-i poate redesena cariera profesională, iar apoi să considere dialog social simpla posibilitate de a transmite observații într-o căsuță de e-mail.
Consultarea reală presupune invitații oficiale, documente de lucru comunicate înaintea întâlnirilor, discuții tehnice, răspunsuri motivate și o evidență clară a propunerilor acceptate sau respinse.
Legea dialogului social și legislația transparenței decizionale consacră participarea partenerilor sociali și a celor afectați la procesul de elaborare a politicilor publice. Omiterea unei organizații nu conduce automat la anularea unui proiect legislativ, dar o eventuală declarație falsă despre consultarea „tuturor” ridică o problemă gravă de credibilitate, transparență și bună-credință instituțională.
Un Guvern demis încearcă să lase în urmă o reformă pentru ani întregi
Controversa este amplificată de statutul actual al Executivului.
Constituția prevede că Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de către noul cabinet. (Legislație Just România)
O lege-cadru a salarizării, cu efecte structurale asupra întregului sector public și cu aplicare pe mai mulți ani, depășește cu mult gestionarea unei probleme administrative curente. Chiar dacă proiectul urmează să fie dezbătut și adoptat de Parlament, implicarea decisivă a unui Guvern demis în configurarea sa ridică o problemă legitimă privind limitele mandatului politic și constituțional al Executivului.
Cu atât mai mult, un asemenea cabinet ar trebui să manifeste prudență, transparență și deschidere totală, nu să lase în urmă suspiciunea că a negociat viitorul salarial al unor profesii fără reprezentanții acestora.
„Dialogul social nu se face la televizor”
Sindicatul Dicasterial acuză Guvernul de „dispreț și rea-credință” față de miile de salariați ai sistemului judiciar și avertizează că reformarea salarizării nu poate fi realizată prin excludere și dezinformare.
Mesajul central este fără echivoc:
„Dialogul social nu se face la televizor și nici prin rapoarte false trimise la Bruxelles. Justiția nu acceptă să fie călcată în picioare!”
Afirmația privind existența unor „rapoarte false” trebuie, la rândul ei, susținută de sindicat prin documente concrete. Dar Guvernul nu poate respinge acuzația doar prin comunicate generale. Are obligația politică și morală să publice probele consultării despre care vorbește.
Publicați documentele, domnilor Bolojan și Pîslaru!
Disputa poate fi clarificată foarte simplu.
Ministerul Muncii trebuie să publice data la care a invitat familia ocupațională „Justiție”, organizațiile convocate, numele participanților, documentele discutate, procesele-verbale, observațiile formulate de grefieri și răspunsurile oferite de minister.
Dacă aceste documente există, acuzația sindicatului poate fi verificată și contrazisă.
Dacă nu există, atunci expresia „i-am consultat pe toți” nu mai poate fi prezentată drept realitate administrativă. Devine doar o replică politică destinată camerelor de televiziune și instituțiilor europene.
Într-un stat care pretinde că respectă Justiția, adevărul nu se stabilește prin declarații contradictorii. Se stabilește prin documente.
Iar în acest moment, documentele lipsesc din spațiul public, în timp ce acuzația grefierilor rămâne în picioare.
Foto: captură Facebook – Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial
