Marți pe la orele 13.00 urcam scările la Prahova TV și, din senin se apropie o femeie de mine și îmi spune că o cheamă Mariana Moldoveanu și este gestionara de la Muzeul ceasului, care acum este în dosarul furtului capacelor de aur, despre care am scris încă din 6 iulie. Ne-am așezat la discuții și am aflat multe lucruri intersante despre ce s-a întâmplat în acest caz. Înainte de a trece la relatarea celor spuse de Mariana Moldoveanu și a vorbi despre faptele și actele emise de directorul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, Lia Maria Voicu, fostă Dulgheru mai trebuie spus ceva. Pentru corectitudinea acestui material am fost la Muzeu astăzi pentru a purta o discuție cu doamna Lia Voicu. Chiar de două ori. O dată pe la orele 12.30, când am fost îndrumat să mă întorc pe la orele 16.00. Zis și făcut. Printre rafalele de ploaie am pornit să aflu răspunsurile la patru întrebări, pe care le voi pune oricum aici. Răspunsul final a fost “Am declarat deja. Nu refuz, doar nu comentez”. M-am umplut de respect și am plecat prin ploaia care se stârnise și mai tare.
Furtul fusese adus la cunoștința Liei Maria Voicu încă din 2006
Până la producerea furtului în ianuarie 2006, așa cum reiese din cele spuse de Mariana Moldoveanu, ceasurile cu capac de aur nu erau securizate de cât cu paza umană. Ușile vitrinelor în care erau expuse puteau fi deschise și cu un chibrit, deci la îndemâna oricui într-un moment de neatenție. Nu existau camere de luat vederi sau încuietori securizate până la data furtului. Ulterior s-au montat sisteme cu cartele. Totuși, la o judecată logică, cine vroia să fure cele 18 capace( ca să nu vă mire neconcordanța dintre numărul ceasurilor și cel al capacelor furate trebuie să știți că un ceas dispune de două capace) de la 15 ceasuri avea nevoie de foarte mult timp la dipoziție. Sau le lua pe toate odată. Cum Muzeului Ceasului nu dă pe din-afară de vizitatori se presupune că este cineva din interior. Cum Mariana Moldoveanu a trecut testul poligraf fără probleme înclinăm să îi dăm dreptate că nu e a furat capacele. Dintre cei care au efectuat paza la Muzeu în acea perioadă se distinge un anume gardian pe numele lui Albu Alexandru, care din câte ni s-a spus a refuzat testul poligraf. Poate fi un semn de întrebare pentru anchetatori.
„ Aceste nereguli au fost cunoscute încă din ianuarie 2006 de către conducerea Muzeului Județean de Istorie, în speță de doamna director Lia Maria Voicu, care a dispus, sub amenințare verbală a desfacerii contractului de muncă, ca aspectele în cauză să nu fie diseminate în afara instituției( presă, organe judiciare e.t.c). Iar prejudiciul să fie acoperit prin aprotul meu personal și al altei angajate, pe numele ei Margareta Naiden”, ne-a declarat Mariana Moldoveanu.
Credit în bancă și cu ceasurile în geantă la București
Inedit, ca să fim eleganți în exprimare, este ceea ce urmează. Moldoveanu a fost pusă să își facă un credit împreună cu Naiden, prin care acele capace urmau să fie refăcute de firma Horologium din București, despre care am aflat că nu era autorizată să reconfecționeze obiecte de patrimoniu. “ Am făcut un credit de 60 de milioane de lei vechi pe o perioadă de cinci ani pentru a achita contravaloarea capacelor furate, deși nu eu am comis acea faptă. Fără întocmirea actelor necesare ieșirii exponateor din muzeu, la dispoziția directorului Lia Maria Voicu și a șefei de secție Elisabeta Savu, am transporat la București exponatele în geantă, pentru a fi restaurate la firma Horologium”, a mai spus Mariana Moldoveanu. Printre cei care au purtat celebrele ceasuri se numără Carol I, C.T. Grigorescu, Alexandru al II-lea al Rusiei sau Vasile Alecsandri.
Întrebări care se ridică:
- Dacă ar fi fost depistată la un control de rutină cu ceasurile din patrimoniu în geantă, cine ar fi răspuns? ( în afară de M. Moldoveanu care din frica de a nu-și pierde postul a executat ordinele)
- Prejudiciul constatat de organele de anchetă care au descoperit furtul în ianuarie 2008( deci la doi ani de la comiterea lui) a fost de 28.345 euro. Ce valoare de patrimoniu mai aveau acele ceasuri purtate de oameni celebri, dacă erau confecționate cu 60 de milioane de lei? Sau…ce valoare de patrimoniu mai aveau dacă erau confecționate pe ascuns?
- După doi ani de zile nu cumva se pierde și urma mamei persoanei/ persoanelor care a/au furat capacele?
- De ce trebuia să se spargă totul în capul gestionarei când, dacă erau anunțate autorităile cu doi ani înainte, se puteau lua amprente, se putea face o expertiză criminologică adecvată?
Represiuni asupra gestionarei suspectată de furt și anunțarea poliției. Adică se vindea singură, nu?
Probabil pentru a-și apăra imaginea de director, care a făcut destule lucruri bune, ce-i drept, dar și datorită relațiilor suspuse, Lia Maria Voicu a trecut la represalii dacă tot a fost descoperită fapta și, de curând, este cercetată pentru omisiune în sesizarea organelor judiciare, la fel ca și adjunctul Ioan Eugen Stănescu. În același dosar este cercetată și Mariana Moldoveanu, pentru neglijență în serviciu. Represaliile s-au îndreptat împotriva fostei gestionare de laMuzeul ceasului ” Nicolae Simache”.
În primă fază, prin decizia 84/ 1.06.2006 i s-a redus salariul la 596 lei, deși exista angajamentul de plată la care fusese supusă pentru restaurarea capacelor. Pentru că nu era de ajuns a mai venit decizia nr. 117/ 11.11.2009, prin care Mariana Moldoveanu trebuia să predea gestiunea către Tatiana Ristea, o colegă ce lucra în sistem de maxim patru ani, prin comparație cu cei 20 de ani de serviciu ai Marianei Molodveanu. Să admitem că această imensă greșeală pe care a comis-o necesita o penalitate. Dar nici la această oră nu s-a stabilit vinovăția cuiva. Deci exista prezumția de nevinovăție sau nu? Ori prezumția asta e un lucru abstract în România?
Această decizie a fost contestată, iar răspunsul conducerii Muzeului de Istorie și Arheologie a fost unul de-a dreptul hilar, ca să nu spunem incompetent. Practic decizia de bate cap în cap cu contestația.
Între timp salariul îi crește prin adăugarea unor sporuri, chiar înainte de emiterea deciziei de predare a gestiunii. Astfel, la 1 august 2009, prin decizia nr. 79, Mariana Moldoveanu ajunge de la 861 la 790 lei. Poate că ar mai fi de reținut despre acest furt neanunțat la timp, din motive știute numai de conducerea muzeului, ceea ce a spus în declarația sa gestionara condamnată de șefa ei, înaintea instanței de judecată: “ neglijența în serviciu s-a datorat șefilor ierarhici care m-au obligat să refac capacele furate de la cesurile din aur aflate în gestiunea mea la SC Antic Horologium SRL din București”
Pentru că Lia Maria Voicu, fostă Dulgheru nu a dorit să răspundă la cele patru întrebări, deși m-am dus de două ori la Muzeu și am pierdut destul timp pentru domnia sa, îi adresez aici întrebările la care, cu siguranță nu v-a răspunde niciodată:
- De ce nu ați anunțat Poliția încă din 2006 când s-a constatat furtul?
- În ce bază a plecat Mariana Moldoveanu cu ceasurile din patrimonial Muzeului la firma Antic Horologium din București, cu mașina instituției?
- O considerați vinovată pe Mariana Moldoveanu și din această cauză i-ați redus sistematic salariul?
- Dumneavoastră sunteți vinovată pentru că s-a produs acel furt descoperit întâmplător după doi ani?
Apel către masonul din Lia Maria Voicu
Bănuiesc că se știe faptul că Lia Maria Voicu face parte din clubul Rotary din Ploiești. Ba chiar este membru în Comisia Acțiuni Profesionale, care desfășoară acțiuni interesante în folosul tinerilor. Orice om care face parte din această structură trebuie să cunoască scopul și testul celor patru întrebări( surprinzător am ales și eu tot patru). Îți trebuie anumite calități ca să fii membru în Rotary, iar felul în care ați acționat în acest caz nu vă recomandă domana Lia Maria Voicu, fostă Dulgheru.
SCOPUL ROTARY
Scopul Rotary consta în dorinta de a ajuta (“A servi mai presus de sine”).
Rotary încearca sa atinga acest scop prin:
l. întretinerea prieteniei ca pe o oportunitate de a-i ajuta pe ceilalti;
2. aderarea nu doar la înalte si etice principii în viata proprie si în afaceri, ci si recunoasterea valorii fiecarei activitati care se dovedeste folositoare umanitatii;
3. întarirea si stimularea activitatilor responsabile private, atât profesionale cât si publice, pentru membrii Rotary;
4. cultivarea bunavointei pentru întelegerea internationala, cât si a pacii omenirii, prin comunitatea mondiala a profesiilor umane, unite prin dorinta de a ajuta.
TESTUL CELOR PATRU ÎNTREBARI
TESTUL CELOR PATRU ÎNTREBARI al Rotary este un îndrumar verificat al aplicarii si mentinerii înaltelor principii etice ce guverneaza interrelatiile dintre natura umana:
Este adevarat ?
Este cinstit pentru oricine este implicat ?
Va întari si stimula atât prietenia cât si bunavointa ?
Va servi în beneficiul tuturor celor implicati ?
În beneficiul cui ați acționat? Pentru că nici instituția și nici colegii dumneavoastră nu se regăsesc printre beneficiarii acțiunilor dumneavoastră, așa cum ar face un mason adevărat.
