Bună ziua,
Pentru că acestă conferinţă dezbate despre Justiţie şi bani, voi intra direct în subiect, time is money.
Şi pentru că vorbim inevitabil despre bugete, mă voi referi direct la cifre.
1. Impactul crizei în România
Să privim în cifre şi grafice coordonatele majore ale crizei bugetare în România, fără a intra într-o analiză, chiar şi superficială.
2008 a însemnat o creştere economică de aprox. 8%, 2009 o recesiune de aprox.7%.
Diferenţă de 15 procente în mai puţin de un an de zile. Acest ecart a declanşat un şoc bugetar care a scuturat întreg sectorul bugetar. (A se vedea slide-ul nr. 2 “Evoluţia PIB” din ANEXĂ)
2. Cum arată bugetele alocate Justiţiei, înainte şi după instalarea crizei bugetare
Chiar şi în condiţiile în care un sector sau altul este declarat prioritar, un astfel de impact al crizei economice asupra bugetului nu ar fi putut să nu reverbereze în bugetele Justiţiei. Să vedem dacă aşa a fost.
Precizez că mă voi referi strict la bugetele alocate Justiţiei prin Ministerul Justiţiei (MJ), reamintind că în sistemul judiciar avem mai muţi ordonatori principali cu bugete proprii, ceea ce este în opinia mea o vulnerabilitate de sistem. Bugetele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Ministerului Public (MP) nu sunt reflectate în analizele prezentate.
Să le privim. (A se vedea slide-urile nr. 3 şi 4 “Evoluţia bugete MJ şi instanţe 2005 – 2011”, respectiv “Evoluţia câştigului salarial mediu” din ANEXĂ)
Programul cu Banca Mondială a fost o prioritate pentru Ministerul Justiţiei. La 29 februarie 2008, erau angajaţi 1,29% din banii alocaţi. Până la 31 decembrie 2010 am încheiat 46 de contracte – 70% din totalul de contracte prevăzute în proiect, iar suma angajată a crescut de aproape 28 de ori la peste 50 de milioane de Euro. (A se vedea slide-urile nr. 5 şi 6 “Programul Banca Mondială” din ANEXĂ)
De asemenea, din fondurile alocate prin programul specific al UE, Facilitatea de Tranziţie, în anul 2010 au fost implementate proiecte în valoare de aproximativ 3 milioane de Euro.
3. Câteva concluzii pe marginea cifrelor
O primă concluzie este că, în România, criza economică s-a instalat brusc la începutul anului 2009 şi a avut un impact sever în bugetul de stat. Veniturile bugetare s-au prăbuşit în urma căderii economiei de la plus 8% la minus 7%.
Acest foarfece a obligat ulterior Guvernul să facă reduceri substanţiale în 2009 şi 2010 în bugetele ministerelor şi să reducă fondul de salarii bugetare cu 25%.
Simpla privire a cifrelor arată că bugetele alocate Justiţiei nu au fost afectate negativ de căderea economică.
Bugetele alocate Justiţiei prin Ministerul Justiţiei au urmat linia ascendentă începută în 2000 şi păstrată pe tot parcursul decadei, inclusiv după instalarea crizei.
În 2011 am primit pentru moment un buget mai mic, dar el va fi rectificat pozitiv pe parcursul anului, după cum s-a întânplat şi în anii precedenţi.
Analizând bugetele Justiţiei în contextul crizei bugetare din 2009, 2010 şi comparativ cu evoluţia pe alte sectoare, rezultă că Guvernul a alocat Justiţiei fonduri în mod prioritar, faţă de alte sectoare. Este o realitate faptică demonstrată cu cifre.
Chestiunea dacă aceste bugete sunt sau nu suficiente pentru Justiţia pe care ne-o dorim, este diferită. Ea trebuie discutată însă într-un context mai larg, al economiei în ansamblu, al bugetului de stat, al eficienţei manageriale, al raportului cost/beneficii şi al obiectivelor pe care ni le propunem.
Această concluzie este susţinută şi de regimul preferenţial al angajărilor în sistem. Justiţia este unul dintre puţinele sectoare exceptate de la cvasiinterdicţia angajărilor în sistemul bugetar. Concret, prin memorandumul privind exceptarea Ministerului Justiţiei de la aplicarea dispoziţiilor art. 1 din OUG nr. 223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare (aprobat în şedinţa Guvernului din 25 martie 2009), atât în 2009, cât şi în 2010, s-a asigurat finanţarea posturilor vacante de judecători şi personal auxiliar.
Să mai adăugăm faptul că în perioada 2008 – 2010 numărul ieşirilor din sistem este sensibil egal cu numărul intrărilor în sistem, în condiţiile în care în acea perioadă au avut loc mai multe pensionări, unele intempestive. În prezent, media de vârstă în sistem este mai mică, deci fenomenul pensionărilor este controlabil în viitor. În fine, se continuă organizarea concursurilor periodic, fiind alocate acelaşi număr de locuri. Este o altă problemă cum se organizează aceste concursuri, dar să nu divagăm.
4. Să privim ce s-a întâmplat în alte state membre ale UE
Ministerul Justiţiei este permanent în legătură cu ministerele omoloage din statele membre UE. În cadrul acestui dialog, am primit informaţii despre impactul crizei în bugetele Justiţiei şi cine le administrează.
Precizez că nu toate ţările membre UE au fost afectate de criza economică în măsura în care a fost afectată România şi implicit bugetul de stat al acesteia.
Statul membru
Cine administrează bugetul Justiţiei
Cum a fost influenţat bugetul Justiţiei de criza economică
Alte menţiuni
Ungaria
State Justice Council
Bugetul instanţelor a scăzut în 2010 faţă de 2009.
Salariile magistraţilor au fost menţinute în 2010 la nivelul din 2009.
Lituania
1.Managerul de instanţă – administrează bugetul instanţei respective
2.MJ – administrează investiţii majore pentru sistemul judiciar
3.National Court Administration – investiţiile majore privind sistemele informatice
În 2010 au scăzut alocările pentru investiţiile majore pentru sistemul judiciar cu 42% faţă de 2009 şi se aşteaptă o reducere cu 2,1% în 2011.
În 2009 salariile magistraţilor au scăzut cu 25%.
Slovacia
Ministerul Justiţiei – cheltuieli de personal cu judecătorii şi funcţionarii
Curtea Supremă
Curtea
Constituţională
Creşterea uşoară a bugetului în 2010 nu a fost suficientă pentru asigurarea bunei funcţionalităţi a instanţelor, mentenanţa şi reabilitarea clădirilor sistemului judiciar şi pentru dezvoltarea sistemului IT
Grecia
Ministerul Justiţiei
Bugetul MJ a fost redus în 2010 cu 18,58% faţă de valoarea din 2009, prin reduceri majore cu 18%, reducerea sau eliminarea plăţii orelor suplimentare, reducerea cheltuielilor de transport sau participări la evenimente.
Bugetul a fost redus şi ca urmare a creşterii TVA.
Politica de constrângeri bugetare va continua şi în 2011.
Cipru
Curtea Supremă
În 2010, nu au fost scăderi pentru bugetul alocat sistemului judiciar.
În 2011, bugetul pentru sistemul judiciar a fost redus cu 13,6%.
Nu au fost reduse salariile judecătorilor .
Irlanda
Courts Service – organism independent înfiinţat în nov. 2009
Începând cu 5 mai 2009 au fost reduse cheltuielile de transport şi diurna cu 25%.
În 2011 a fost redusă finanţarea pentru toate departamentele şi agenţiile Guvernului, inclusiv pentru Courts Service.
Salariile din sistemul judiciar nu au fost afectate în 2010.
Estonia
Ministerul Justiţiei
Salariile judecătorilor au fost reduse cu 8%, iar cheltuielile de personal privind personalul auxiliar/funcţionari publici din cadrul instanţelor au scăzut cu 11%.
În 2010 cheltuielile de funcţionare au rămas la acelaşi nivel.
Luxemburg
Ministerul Justiţiei in cooperare cu Parchetul
Pentru 2010 nu sunt date.
Pentru 2011, potrivit bugetului pe 2011 prezentat Parlamentului, costurile de funcţionare au fost reduse cu până la zece procente.
Salariile pentru sistemul justiţiei nu au fost afectate în 2010 (şi nici pe 2011 deocamdată).
UK
Agenţie de pe lângă Ministerul Justiţiei
În 2010, dar şi pentru 2011, salariile au fost îngheţate la nivelul anului 2009, iar celelalte cheltuieli au fost reduse.
5. Alte aspecte instituţionale pertinente
Într-o lume dominată de imagini, abundenţa de informaţii şi viteza comunicaţiilor, este uneori dificil să ajungi la analize temeinice şi concluzii corecte. De aceea, trăim şi în spaţiul public după dictonul percepţia este realitate.
Din câte am observat, percepţia cea mai răspândită printre liderii din sistemul judiciar este că fondurile sunt insuficiente şi resursele umane depăşite. În susţinerea acestei teze se arată invariabil cu degetul spre numărul de dosare care creşte neîncetat şi acele instanţe depăşite.
Fără a nega de plano nevoia de mai multe resurse în perspectiva implementării Codurilor, datele şi analizele noastre indică faptul că prioritatea acum este trecerea la o analiză onestă a alocării resurselor în sistem.
Contextul crizei bugetare, chiar dacă nu îţi afectează bugetele, impune un management mai bun al resurselor. Din această perspectivă, Ministerul Justiţiei a avut o politică activă în 2009, 2010.
În primul rând a operat două restructurări ale aparatului propriu. (A se vedea slide-urile nr. 7 şi 8 “Măsuri de restructurare şi economii” din ANEXĂ)
În 2009 CSM ar fi trebuit să facă acelaşi efort de analiză a performanţelor administrative şi de restructurare. În CSM avem aproximativ 275 posturi în schemă, din care 213 posturi ocupate, indiferent de statutul lor. Efortul de ajustare birocratică trebuie suportat şi de această instituţie, de orice instituţie. În CSM trebuie făcută evaluare pe toate poziţiile pentru a vedea dacă se impune restructurare sau angajare, în funcţie de concluzii, aşa cum s-a procedat în tot sectorul bugetar din România.
În ceea ce priveşte dotările logistice, cred că mai avem resurse pentru eficientizarea folosirii aparaturii informatice la instanţe şi parchete. După cum arătam, au fost făcute investiţii notabile în infrastructura informatică şi trebuie folosită la maximum. În business funcţionează conceptul de paperless office, de ce să nu îl implementăm şi în sectorul bugetar?
Fac o paranteză. Cu toţii am putut vedea astăzi imaginile dramatice din Japonia, filmate în timpul seismului de ieri. Printre altele, o imagine mi-a reţinut atenţia, cum în plin seism, funcţionarii încercau să ţină computerele pe birouri, să nu se prăbuşească pe podea. E o imagine care spune multe despre mentalitate, caracter şi inteligenţă.
Problema resurselor umane este, de asemenea, aparent spinoasă.
Cauza este lipsa unei evaluări pe întreg sistemul judiciar şi a unei politici realiste de resurse umane, pentru că strategiile adoptate în anii trecuţi de CSM şi politica sa de promovări a condus la un mismanagement al resurselor.
De altfel, pe un plan mai larg, evaluarea sistemului judiciar preconizată prin Raportul Comisiei din iulie 2010 va lămuri aceste aspecte.
De asemenea, până în toamnă Ministerul va finaliza studiul de impact pentru implementarea Codurilor şi va continua să susţină proiectul pentru desfiinţarea instanţelor şi parchetelor cu volum mic de activitate.
Toate evaluările realizate de experţi, dl. Wittrup este unul dintre aceştia, aş vrea sa-l salut cu această ocazie, indică faptul că o serie de instanţe şi unităţi de parchet din ţară trebuie desfiinţate, nu numai pentru că nu au un volum de lucru în limita mediei naţionale dar şi pentru faptul că sunt rezultatul unui voluntarism politic de la data respectivă, care şi-a dovedit iraţionalitatea deciziei prin faptul că aceste instanţe nu funcţionează, nu au putut fi acoperite cu scheme de personal, iar cele care au volum de activitate şi personal redus au dificultăţi majore în cazul unor incidente procedurale, cum ar fi recuzările sau abţinerile. Acest lucru înseamnă o eficientizare a actului de Justiţie, o alocare judicioasă a resurselor limitate, nu o îndepărtare a Justiţiei de cetăţean, aşa cum ni s-a reproşat.
Proiectul de lege lansat recent în dezbatere publică privind personalul auxiliar, este menit să consolideze managementul în sistemul judiciar, prin introducerea managerului de instanţă, degrevarea mai substanţială a judecătorilor de sarcini administrative şi introducerea unei coerenţe în cariera grefierilor.
6. Evoluţii în sistemul judiciar cu efecte negative pe buget
Binomul “Justiţie – criză economică” trebuie privit dinamic şi în dublu sens.
În general se vorbeşte doar despre agresarea Justiţiei de criza economică prin “subfinanţarea bugetară”. Am expus cifre din care rezultă că e vorba mai mult de o percepţie, decât de o realitate.
Pentru că suntem la o conferinţă care se doreşte tehnică şi profesionistă, şi pentru că vorbim de Justiţie, prin urmare de un demers echilibrat, îmi îngădui să expun reflecţiei şi celălalt sens al binomului, cum influenţează Justiţia criza economică.
Am expus că managementul este un element cheie în utilizarea resurselor cu eficienţă. Nu vom accepta să acoperim mismanagementul cu resurse suplimentare. Vom aloca resurse suplimentare pentru sarcini suplimentare, pentru Coduri. Iată că ajunge să capete sens ceea ce susţineam în 2008, când încercam să convingem de necesitatea adoptării Codurilor, afirmând printre altele că acestea vor determina creşterea bugetelor şi regândirea schemelor de personal.
Jurisprudenţa neunitară afectează direct economia.
Jurisprudenţa neunitară provoacă neîncredere investitorilor. Investitorii prezenţi apelează la arbitrajul camerelor proprii, cei care ar veni, iau în calcul costuri mărite de mediul legislativ şi judiciar.
Deciziile unor instanţe care exced limitele puterii judecătoreşti afectează direct bugetul, încălcând Constituţia. Precedentele au fost în anii 2000 – 2008, în materie salarială, fapt constatat şi prin decizia Curţii Constituţionale nr.838/2009. Impactul a fost de nivelul sutelor de milioane de euro.
Din păcate, asistăm şi astăzi la unele decizii judecătoreşti care afectează execuţia bugetară şi contribuie la creşterea costurilor finanţării externe a deficitului bugetului de stat. Este vorba de decizii care aplică eronat jurisprudenţa CEDO sau pur şi simplu de erori judiciare.
În materie de despăgubiri acordate pentru exproprieri au fost semnalate abuzuri care costă bugetul de stat mai mult decât s-ar cuveni petenţilor.
Extinderea efectelor legii 221/2009 dincolo de domeniul ei de reglementare şi cu ignorarea deciziei Curţii Constituţionale, stabilirea indirectă de politici salariale cu încălcarea separaţiei puterilor în stat şi din nou aplicarea greşită a jurisprudenţei CEDO, sunt alte exemple.
Din fericire, cele mai multe dintre ele nu sunt definitive şi mai este încă timp pentru îndreptarea lor.
Corupţia din Justiţie afectează de asemenea economia, pentru că este luată în calcul la evaluarea mediului de afaceri. Iată de ce trebuie să energizăm Inspecţia Judiciară, nu să o mângâiem pe cap.
Şi apropo de cap, nicio Inspecţie Judiciară nu va fi exigentă şi independentă atât timp cât va funcţiona cu un şef detaşat de CSM şi nu selecţionat prin concurs pentru un mandat întreg.
7. Concluzii
Se spune uneori că omului i-a fost dat cuvântul ca să-şi asundă gândurile. Personal, cred că scopul pentru care omului i-a fost dat cuvântul a fost altul, dar se poate constata de prea multe ori privind în jur că zicala este adevărată.
Cel puţin atunci când reflectăm la fenomene economice, avem la dispoziţie cifre, în loc de cuvinte, de aceea este bine să privim la ele înainte să vorbim. Iar cifrele ne spun că în ciuda percepţiilor formate pe alocuri cu superficialitate, bugetele alocate de Guvern Justiţiei prin Ministerul Justiţiei au păstrat trendul ascendent în perioada 2000 – 2010, în ciuda crizei bugetare din 2009 şi 2010. Este o primă concluzie. Probabil că aceeaşi este situaţia şi în cazul celorlalţi ordonatori din sistemul judiciar.
O a doua concluzie, ar fi aceea că aceste bugete nu au fost utilizate cu maximum de eficienţă, în special din cauza lipsei profesiei de manager de instanţă şi a lipsei unor strategii şi politici coerente de resurse umane.
Voluntarismul politic manifestat prin deschiderea iraţională de instanţe şi parchete a agravat problema.
Se impune o privire atentă asupra modului în care toţi ordonatorii de credite din sistemul judiciar au folosit resursele. Poate că un audit financiar independent ar lămuri o serie de confuzii.
O a treia concluzie este că trebuie să reluăm, la nivelul CSM, eforturile de concepţie a unei strategii de resurse umane pe termen mediu şi lung, şi asta până stabilim data intrării în vigoare a Codurilor, dată previzibilă de altfel.
În paralel, trebuie să evaluăm eficienţa sistemului judiciar şi impactul Codurilor.
Cele trei direcţii convergente vor indica cu acurateţe necesarul de resurse pe care factorul politic trebuie să-l aloce sistemului.
Faptul că Strategia Fiscal Bugetară pentru 2011-2013, adoptată de către Guvern, la cererea expresă a MJ, a menţionat Justiţia ca domeniu prioritar, este un bun început.
În fine, toate aceste resurse trebuie privite şi folosite cu o mentalitate responsabilă de către întreg sistemul, începând cu liderii săi.
Aş dori să insist asupra mentalităţii şi atitudinii, pentru că este cheia reuşitei în orice întreprindere.
În lume se petrec lucruri importante. De la schimbări politice, la cele economice, de la apariţia conceptului de refugiat climatic la problema dinamicii demografice în Europa, datorită conectării în satul mondial global, fiecare stat şi fiecare cetăţean este afectat direct sau indirect, mai mult sau mai puţin.
În acest context dinamic, competitivitatea statelor, economiilor, dar şi a naţiunilor ca atare, va influenţa felul în care trăim.
Competitivitatea noastră ca naţiune depinde de performanţa fiecărui sistem socio-profesional.
Creşterea economică nu este suficientă, şi oricum depinde de performanţa clasei politice, a aparatului administrativ şi într-un grad foarte înalt a puterii judecătoreşti.
E nevoie de un salt de frecvenţă în mentalitatea noastră pentru a duce la bun sfârşit modernizarea statului şi implementarea Codurilor.
În foarte multe rânduri sunt dojenit sau chiar criticat aspru de unii magistraţi pentru că sunt prea exigent şi critic cu sistemul, că nu apăr suficient sistemul.
Eu cred că poziţia de leadership obligă să spui şi adevărurile neplăcute, pentru că ele nu anulează reuşitele sistemului. Cel mai uşor este să cânţi în struna sistemului şi să te ascunzi când trebuie să-ţi asumi opinii, decizii, răspunderi.
Recunoscând meritele per ansamblu ale sistemului, vom continua să invităm la reflecţie şi acţiune de îndreptare a opiniilor şi stărilor de fapt greşite. Este prima pârghie importantă pe care o avem, cea de a doua fiind intervenţia legislativă. Vom continua să le folosim pe amândouă, în ciuda unor evidente politici de combatere a MJ pe ambele direcţii, atât în privinţa discursului public, cît şi în privinţa intervenţiilor legislative.
Aş vrea să mulţumesc în încheiere organizatorilor şi să urez succes lucrărilor conferinţei în continuare.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
