BERLIN/STUTTGART – Zeci de mii de germani au ieșit în stradă sâmbătă, 3 octombrie, de Ziua Unității Germane, în cadrul unor manifestații pentru pace organizate simultan la Berlin și Stuttgart, sub sloganul „Nu înarmării accelerate, serviciului militar obligatoriu și războiului! Pentru pace, drepturi democratice și securitate socială!”.
Acțiunea a fost susținută de o alianță de peste 300 de organizații și grupuri, potrivit presei germane. Berliner Zeitung confirmă atât amploarea coaliției, cât și cifrele comunicate de organizatori: peste 20.000 de participanți la Berlin și aproximativ 15.000 la Stuttgart.
Numărul participanților trebuie însă prezentat cu precizarea sursei. Organizatorii susțin că la Berlin au fost aproximativ 20.000 de persoane, în timp ce Poliția a estimat participarea la aproximativ 5.800–6.000. La Stuttgart, organizatorii au anunțat aproximativ 15.000 de participanți. Deutschlandfunk confirmă această diferență de estimare.
Mesajul central al manifestațiilor a fost opoziția față de creșterea cheltuielilor militare, revenirea la serviciul militar obligatoriu și continuarea războaielor printr-o logică predominant militară.
Organizatorii au cerut dezarmare, relansarea controlului internațional al armamentelor și soluții diplomatice, susținând că securitatea Europei nu poate fi construită exclusiv prin acumularea de armament. Printre revendicările oficiale s-au aflat oprirea livrărilor de arme și a sancțiunilor economice, respingerea serviciului militar obligatoriu și revenirea la mecanisme de negociere și drept internațional.
Ucraina și riscul unei confruntări directe cu Rusia
Războiul din Ucraina s-a aflat inevitabil în centrul manifestațiilor.
Un aspect important, care trebuie menționat pentru o prezentare jurnalistică echilibrată, este că în interiorul mișcării pacifiste germane există poziții care condamnă explicit invazia Rusiei în Ucraina, dar contestă simultan strategia bazată pe escaladarea înarmării.
DFG-VK formulează explicit această poziție: responsabilitatea Rusiei pentru războiul de agresiune trebuie recunoscută, dar, în același timp, organizația avertizează asupra riscului ca înarmarea și descurajarea militară să conducă la o confruntare directă NATO–Rusia.
Manifestanții și organizatorii au invocat inclusiv pericolul unei escaladări nucleare și au cerut relansarea diplomației și a acordurilor internaționale de control al armamentului.
Nu doar războiul. Și costul social al reînarmării
Protestul a avut și o importantă componentă socială.
Organizatorii susțin că sumele tot mai mari destinate apărării riscă să fie suportate de populație prin reduceri ale cheltuielilor sociale, servicii publice mai slabe și presiune asupra sistemelor de sănătate, educație și pensii. Acesta este unul dintre motivele pentru care sloganul manifestației a legat explicit pacea de „securitatea socială”.
La Stuttgart, manifestația a avut loc în Schlossplatz, iar presa publică germană a relatat prezența a mii de participanți. Tagesschau/SWR consemnează însă și criticile aduse organizatorilor de adversarii manifestației, care îi acuză că promovează unele narațiuni apropiate pozițiilor Kremlinului.
O imagine care merită privită și din România
Dincolo de poziționările politice diferite asupra războiului din Ucraina, evenimentele din Germania transmit un fapt greu de ignorat: în una dintre principalele puteri ale NATO și ale Uniunii Europene există o dezbatere publică reală privind limitele reînarmării, serviciul militar obligatoriu și riscul escaladării unui conflict direct cu Rusia.
Iar această dezbatere nu se poartă numai în studiouri de televiziune sau în parlamente.
Pe 3 octombrie, ea s-a mutat în stradă.
La Berlin și Stuttgart, mii de cetățeni au cerut ca, alături de apărare și securitate militară, Europa să nu abandoneze un cuvânt care pare să fie rostit din ce în ce mai greu:
diplomație.
