Comisia Europeană a publicat astăzi raportul intermediar tehnic de progrese în cadrul MCV în domeniul Justiţiei şi mă bucur să pot afirma, după analiza
temeinică a conţinutului raportului, faptul că suntem în prezenţa unui raport pozitiv, poate cel mai bun raport tehnic obţinut de la instituirea MCV, ceea ce, în opinia mea, trebuie să ne îndemne să îl privim cu calm şi luciditate. Să nu avem impresia că lucrurile sunt în întregime rezolvate. Trebuie să privim raportul în primul rând ca un semnal de apreciere şi de încurajare a instituţiilor şi autorităţilor statului pentru a lucra împreună pentru Justiţie.
Principala concluzie politică a raportului este în sensul că România a demonstrat voinţa politică necesară continuării reformelor şi şi-a recăpătat impulsul pentru adâncirea acestor reforme. Această voinţă politică s-a materializat în primul rând prin adoptarea legilor Micii Reforme şi a ANI cu o largă majoritate în Parlament, incluzând voturi din toate partidele politice parlamentare.
Regăsim în acest raport aceleaşi aprecieri pozitive la adresa DNA, a instituţiilor anticorupţie în general, rezultat în primul rând al activităţii procurorilor şi poliţiştilor din aceste instituţii şi în subsidiar al stabilităţii instituţionale şi legislative în domeniul combaterii corupţiei.
În ansamblu, din raport rezultă implicit alegerea care se află în faţa clasei politice din România, între modernitatea europeană şi trecutul post comunist, între Justiţie şi injustiţie, între integritate şi corupţie.
Ministerul Justiţiei are un bilanţ pozitiv în acest raport, cu 9 recomandări pozitive, 9 notări pozitive din care 4 în comun cu Parlamentul. Un element
de noutate deosebită în raport priveşte hotărârile instanţelor în dosarele de mare corupţie în sensul că numărul mai mare de sentinţe de condamnare în aceste dosare indică o tendinţă a instanţelor de a pronunţa sentinţe descurajatoare. Eforturile autorităţilor române sunt recunoscute şi apreciate. Vorbim aici de toate autorităţile cu atribuţii în domeniul Justiţiei.
Din punct de vedere al analizei tehnice a raportului, ca elemente de progres menţionate, aş exemplifica următoarele: adoptarea celor 2 Legi precitate,
amendamentele la Legea Curţii Constituţionale, aprobarea de către Guvern a proiectului de lege privind desfiinţarea unor instanţe fără activitate sau
cu volum redus de activitate, demararea şi avansarea lucrărilor în ceea ce priveşte legile de punere în aplicare a Codurilor, studiul de impact privind
Codurile, reoperaţionalizarea ANI după adoptarea noului cadru normativ, activitatea DNA, iniţiativa ÎCCJ de a monitoriza jurisprudenţa în cazurile
de mare corupţie, lansarea evaluării independente a ultimelor două strategii anticorupţie, rezultatele obţinute în lupta corupţiei mici şi a celei la
nivel local.
Raportul conţine şi câteva notări critice cu privire la care trebuie să reflectăm şi să luăm măsurile care se impun în perioada următoare până la raportul din vară şi anume deciziile Parlamentului cu privire la unele cereri are procurorilor în dosarele de mare corupţie, faptul că nu a fost lansat încă un studiu independent privind sistemul judiciar şi eficienţa acestuia, precum şi limitarea bugetului unor instituţii precum ANI.
Raportul indică şi o serie de direcţii de acţiune în perioada următoare în viziunea Comisiei şi anume lansarea unui studiu independent privind sistemul
judiciar, pregătirea punerii în aplicare a Codurilor, luarea unor măsuri privind realocarea resurselor în cadrul sistemului judiciar, e vorba în primul rând de resursele umane. Şi aici se vizează, bineînţeles, instanţele fără activitate sau cu volum redus de activitate. Reformarea sistemului disciplinar al magistraţilor, finalizarea cadrului normativ pentru transferul unor atribuţii administrative de la judecători către personalul auxiliar şi crearea managerului de instanţă, continuarea ritmului anchetelor şi al hotărârilor judecătoreşti în lupta anticorupţie, consolidarea politicilor anticorupţie.
În încheierea acestei declaraţii aş vrea să subliniez că vom rămâne dedicaţi acestui program, atât din perspectiva agendei ministerului, cât şi din perspectiva cooperării interinstituţionale, cheia succesului acestui program. Este important să menţinem tendinţele pozitive, iar pentru aceasta
sprijinul politic este crucial. De aceea mizăm pe efortul conjugat a politicienilor indiferent de apartenenţa politică. implementarea unor măsuri
fără de care reforma în justiţie nu va putea fi desăvârşită.
Aş vrea să mulţumesc experţilor şi Comisiei pentru profesionalismul şi obiectivitatea de care au dat dovadă atât în misiunile de evaluare, cât şi
în redactarea acestui raport. Şi doresc, de asemenea, să asigur de parteneriatul ministerului în ceea ce priveşte continuarea programului MCV.
Ministrul Justiţiei,
Cătălin Predoiu
