• Trabucul cauzează dependenţă la fel ca ţigara, riscul fumatului pasiv de trabuc fiind la fel de mare;
• Riscul îmbolnăvirii din cauza fumatului de trabuc este direct proporţional cu numărul de trabucuri fumate;
• Fumul de trabuc cauzează afecţiuni precum: cancer bucal (al buzelor, al limbii, al gingiilor şi al gâtului), de laringe, de esofag şi de plămâni;
• Numărul adolescenţilor care fumează trabuc a crescut semnificativ în ultimii ani iar unii adolescenţi băieţi preferă trabucul în detrimentul ţigării în multe ţări.
• În România, peste 20% dintre adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani fumează zilnic potrivit unui raport al Băncii Mondiale.
Similar ţigaretelor, trabucul cauzează dependenţă cronică de nicotină. Deşi fumul trabucului nu este inhalat, nicotina, cea care cauzează de fapt dependenţa, este absorbită în organism la nivelul cavităţii bucale. Astfel că un singur trabuc fumat poate furniza nicotina existentă într-un pachet de ţigări .
Trabucul diferă ca mărime de ţigară, însă, în comparaţie cu fumul de ţigară, cel de trabuc nu este, de regulă, inhalat. Ţigaretele pot avea mărimi diferite şi conţin, de obicei, mai puţin de 1 gram de tutun fiecare. Pentru a fuma o ţigară ai nevoie de cel mult 10 minute. Trabucul, în schimb, necesită un timp mai îndelungat pentru a-l fuma şi poate conţine între 1 şi 20 de grame de tutun.
“Trabucul este cel puţin la fel de dăunător ca ţigara: are în compoziţie aceleaşi substanţe nocive provenite din frunza de tutun, creează dependenţă cronică iar, pentru că fumul nu este tras în plămâni, induce senzaţia că nu ar fi dăunător. Mai mult, trabucul a fost mult timp asociat cu ideea de prestanţă, maturitate şi chiar “a fi un aristocrat”. Au contribuit la formarea acestei percepţii filmele, reclamele, mass media. Astfel că a devenit un obicei atrăgător inclusiv pentru adolescenţii aflaţi la vârsta căutării identităţii personale şi animaţi de atribute precum: curiozitatea, necesitatea de a experimenta ceva nou, de a fi diferit, de a fi la modă, de a imita adulţii: părinte, frate mai mare, actor îndrăgit, personalitate publică”, a declarat Dr. Magdalena Ciobanu Coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.
În România, peste 20% dintre adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani fumează zilnic potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Acelaşi raport arată că probabilitatea ca un tânăr să moară înainte de implinirea vârstei de 60 de ani e de 107 la 1000.
Abordarea adolescenţilor fumători este o problemă delicată care trebuie să ţină cont de specificul transformărilor ce ţin de vârstă, dar şi de structura personalităţii fiecărui tânăr. La tineri, decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori precum: atitudinea, normele sociale, presiunea socială şi propriile convingeri. Mai mult, presiunea mediatică poate fi, la rândul ei, determinantă. Un studiu realizat în Germania care a urmărit pe o perioadă de 5 ani rolul publicităţii asupra iniţierii fumatului la tineri, a constatat creşterea incidenţei fumatului, cu predilecţie, în rândul tinerelor fete, la sfârşitul acestui interval, cu 62%. Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabilă indusă de reclamele la anumite mărci de ţigarete. Să ne gândim, de exemplu, la personalităţile din România care fumează trabuc în public, sunt fotografiate şi apar în presă cu fotografii în care fumează trabuc. În momentul în care sunt îndrăgite de tineri, devin model de urmat. Gradul de imitare a comportamentului unei personalităţi este direct proporţional cu gradul de apreciere a unui tânăr faţă de acea personalitate publică. Fumatul de trabuc se asociază astfel cu ideea de “a fi cool”. Dacă fumezi trabuc eşti “diferit”. Şi asta în contextul în care numărul adolescenţilor care fumează trabuc a crescut semnificativ în ultimii ani, unii adolescenţi băieţi preferând trabucul în detrimentul ţigării, în multe ţări .
Un lucru insuficient cunoscut poate este că trabucul ar putea fi chiar mai dăunător decât o ţigaretă deoarece are un nivel mai ridicat de substanţe cancerigene (în timpul fermentării prin care trece un trabuc, se produc foarte multe substanţe cancerigene numite nitrosamine şi care se elimină prin fum). Nitrosaminele apar într-o concentraţie mai mare în fumul de trabuc decât în cel de ţigară. Fiecărui gram de tutun fumat îi corespunde o cantitate echivalentă de nicotină. De aceea, un trabuc, care poate avea până la 20 de grame de tutun, va avea mai multă nicotină. Un trabuc va avea şi un număr mai mare de toxine. Trabucul este mai puţin poros decât o ţigară şi deci mai greu de consumat. Astfel că, din cauza arderii mai lente, persoana fumătoare de trabuc va inhala o cantitate mai mare de fum, deci de toxine. În concluzie, persoana fumătoare de trabuc se expune unui număr mai mare de toxine şi de substanţe cancerigene, chiar dacă mulţi dintre utilizatori cred contrariul: “trabucul e natural, are doar foi de tutun, nu are hârtie şi alte chimicale”. Toxicitatea fumului se datorează în primul rând substanţelor obţinute prin combustia (arderea) foii de tutun, substanţele chimice adăugate având rol adjuvant (de mascare sau modificare a gustului, de creştere a gradului de adicţie nicotinică, de modificare a arderii, etc).
Dependenţa de nicotină este o boală cronică. Şi, ca orice boală, cere un tratament medicamentos şi de îngrijire din partea medicului. În România, Programul Naţional Stop Fumat îşi propune să îi ajute pe acei oameni care îşi doresc din tot sufletul să renunţe la fumat şi au nevoie de ajutor de specialitate. O echipă de medici şi psihologi specializaţi în tabacologie, prezenţi în centrele Stop Fumat şi implicaţi cu sufletul în acest proiect, stau în slujba celor care vor şi cred că pot renunţa la această boală deosebit de gravă – dependenţa de nicotină. Datele de contact ale medicului şi ale psihologului pot fi găsite pe site: www.stopfumat.eu şi la Tel Verde: 0800878673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920.
În ciuda faptului că, la nivel mondial, peste 5 milioane de oameni mor anual din cauza fumatului , dependenţa de nicotină este o boală cronică care poate fi prevenită sau tratată cu ajutor medical de specialitate.
DESPRE PROGRAMUL NAŢIONAL STOP FUMAT:
Programul Naţional Stop Fumat (www.stopfumat.eu), un program al Ministerului Sănătăţii, a luat fiinţă în urmă cu 4 ani şi este coordonat de Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”. Susţinut cu ajutorul unei echipe de peste 60 de medici şi psihologi prezenţi la nivel local în peste 20 de oraşe din România, programul îşi propune să ofere persoanelor care fumează platforma unui tratament complet (consiliere psihologică şi tratament medicamentos) conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi care se aplică în toate ţările civilizate ale lumii.
Programul Naţional Stop Fumat include: consiliere privind renunţarea la fumat, linia telefonică cu apel gratuit (cunoscută sub numele de Tel Verde) şi accesul la medicamente gratuite. Toate cadrele medicale incluse în program cred în eficienţa programului şi se implică cu tot sufletul în efortul tratării pacienţilor dependenţi de fumat. Pentru a intra în program, pacienţii trebuie să sune la Tel Verde: 0800 878 673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920, ori să acceseze pagina de internet a programului (www.stopfumat.eu), pentru a afla unde se află cel mai apropiat medic specialist.
