- Patru ani de concesiune, reduși la unul după intervenția consilierilor locali
- O hotărâre apărută în ultimul moment. Crăciunul nu este un eveniment imprevizibil!
- Terenul SGU: Primăria promite altui concesionar folosirea unui bun deja concesionat
- Tarife de 3,26 și 4,12 lei/mp/zi. Dar pentru târguri există și tarife mult mai mari!
- Redevența de 50 de bani: cine și pe ce bază a stabilit această valoare?
- Surpriza din caietul de sarcini: Primăria poate plăti bani concesionarului!
- Studiul proclamă transferul a 87% din riscuri. Dar unde este demonstrația economică?
- Procedură competitivă sau încredințare directă? Ce se întâmplă dacă timpul nu mai ajunge?
- Întrebarea finală pentru primarul Mihai Polițeanu și administratorul public Cristian Ardelean
Nu contestăm necesitatea organizării unui Târg de Crăciun. Ploieștenii merită un eveniment atractiv, bine organizat, care să aducă bucurie copiilor, să încurajeze comerțul local și să promoveze orașul.
Dar faptul că un eveniment are un scop frumos nu înseamnă că documentele administrative pe baza cărora este organizat trebuie să fie acceptate fără verificare.
Mai ales când vorbim despre folosirea domeniului public, despre o societate municipală care deține deja drepturi contractuale asupra terenului, despre venituri estimate la peste 1,8 milioane de lei și despre posibilitatea efectuării unor plăți din bugetul local.
Am analizat documentele. Iar întrebările care rezultă sunt cât se poate de concrete.
Patru ani de concesiune, reduși la unul după intervenția consilierilor locali
Proiectul inițial susținut de primarul Mihai Polițeanu prevedea concesionarea serviciului de organizare a Târgului de Crăciun pentru patru ani.
Potrivit relatărilor publicate la 23 octombrie 2026, valoarea estimată a concesiunii pentru această perioadă urma să fie de 7.248.000 de lei, fără TVA, reprezentând cifra de afaceri preconizată a organizatorului, nu o plată directă de aceeași valoare din bugetul local.
În cadrul dezbaterilor din ședința Consiliului Local Ploiești din 28 octombrie 2026, consilierul Florin Ioniță (PNL) a susținut reducerea duratei concesiunii de la patru ani la un singur an, invocând riscurile unui angajament contractual pe termen lung și necesitatea reevaluării periodice a condițiilor economice. Amendamentul privind reducerea duratei a fost formulat de consilierul Gheorghe Sîrbu (PSD). La rândul său, Valentin Marcu (PNL) a propus un amendament distinct, referitor la protejarea și readucerea la starea inițială a terenului aflat în concesiunea SGU, solicitând totodată pregătirea din timp a unei noi proceduri pentru anul 2027. Primarul Mihai Polițeanu și consilierul Mihai Tonsciuc au susținut menținerea unei durate mai mari a concesiunii. În cele din urmă, amendamentele au fost adoptate cu 17 voturi pentru și 3 împotrivă, Consiliul Local limitând concesiunea la un singur an și introducând obligații suplimentare pentru protejarea amplasamentului.
Este un argument care poate fi discutat economic. Dar există și cealaltă perspectivă: de ce ar trebui administrația să angajeze folosirea unui amplasament central al municipiului pentru patru ediții consecutive ale unui eveniment sezonier, fără o demonstrație convingătoare a avantajelor acestui angajament?
Un contract pe patru ani ar fi trebuit fundamentat inclusiv prin evaluarea investițiilor nerecuperabile, a amortizării acestora, a riscurilor și a avantajelor pentru municipiu.
În documentația aferentă hotărârii adoptate nu găsim o asemenea demonstrație comparativă suficient dezvoltată.
Consilierii au limitat durata contractului. Rămâne însă de analizat dacă au fost corectate și problemele de fond ale fundamentării.
O hotărâre apărută în ultimul moment. Crăciunul nu este un eveniment imprevizibil!
Cronologia ridică o altă problemă.
Pe 23 octombrie, proiectul nu a putut fi dezbătut din lipsa avizelor comisiilor de specialitate.
Pe 27 octombrie, o nouă ședință nu s-a putut desfășura din lipsă de cvorum.
Abia pe 28 octombrie a fost adoptată HCL nr. 439/2026.
Anunțul de concesionare a fost publicat pe 2 noiembrie, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 12 noiembrie 2026, ora 10:00.
Așadar, operatorii economici interesați au la dispoziție aproximativ zece zile calendaristice pentru pregătirea unor oferte care trebuie să includă căsuțe comerciale, patinoar, roată panoramică, carusel, concerte, instalații tehnice, personal, promovare și un concept vizual integrat.
Articolul 74 din normele aprobate prin HG nr. 867/2016 impune stabilirea unei perioade adecvate și suficiente pentru pregătirea ofertelor, în funcție de complexitatea contractului.
Nu afirmăm că termenul ales este automat ilegal. Întrebăm însă cum a fost demonstrată suficiența lui.
Primarul a recunoscut public întârzierea pregătirii procedurii, invocând inclusiv aglomerarea serviciului de achiziții.
Dar Târgul de Crăciun nu este o calamitate, o urgență apărută peste noapte sau un eveniment a cărui dată nu putea fi anticipată.
Ce a împiedicat Primăria să pregătească această procedură în primăvară sau în vară, astfel încât operatorii să poată concura în condiții rezonabile și proiectul să fie analizat fără presiunea calendarului?
Terenul SGU: Primăria promite altui concesionar folosirea unui bun deja concesionat
Aici începe una dintre cele mai importante probleme juridice.
Articolul 2 din HCL nr. 439/2026 aprobă utilizarea unui teren aflat în concesiunea societății Servicii de Gospodărire Urbană Ploiești SRL.
Studiul prevede o suprafață minimă de 1.250 mp, din care 500 mp sunt în administrarea directă a municipiului, iar 750 mp în concesiunea SGU.
Numai că SGU nu este un simplu administrator fără drepturi proprii.
Societatea exploatează bunurile în baza Contractului de delegare a gestiunii prin concesiune nr. 14782/25.08.2010, încheiat cu Municipiul Ploiești.
Potrivit clauzelor contractuale aprobate prin HCL nr. 219/2010:
- Articolul 4.2 lit. a) recunoaște dreptul SGU de exploatare directă a bunurilor concesionate.
- Articolul 4.2 lit. f) permite încheierea unor contracte cu terții, dar fără transferarea către aceștia a drepturilor dobândite prin concesiune.
- Articolul 4.4 lit. l) interzice subconcesionarea serviciului și a bunurilor.
- Articolul 4.4 lit. y) permite valorificarea bunurilor prin forme de folosință temporară, inclusiv pentru activități comerciale, recreative și spectacole.
Prin urmare, folosirea temporară a terenului de către organizator nu este automat ilegală.
Problema este ce drepturi primește efectiv noul operator și dacă SGU continuă să exercite drepturile pe care le-a dobândit prin contractul său.
HCL nr. 439/2026 prevede încheierea unui protocol de predare-primire cu administratorul amplasamentului.
Dar un protocol de inventariere a bunurilor și de constatare a stării terenului nu este același lucru cu un contract care reglementează dreptul de exploatare economică.
Mai mult, la punctul 6 din caietul de sarcini, concedentul își asumă obligația de a preda amplasamentul și de a-i asigura concesionarului folosința netulburată.
Cum poate garanta Primăria folosința netulburată a întregului amplasament fără să fie prezentat clar raportul juridic dintre municipiu, SGU și viitorul organizator?
Directorul SGU a declarat în ședința Consiliului Local că societatea va încheia un contract cu organizatorul. Tocmai acest contract trebuie făcut public și verificat.
Va fi o simplă convenție de folosință temporară, permisă de contractul SGU, sau un mecanism care transferă în fapt controlul economic asupra terenului?
Răspunsul nu poate fi dedus doar din denumirea actului.
Există și un precedent administrativ relevant: prin HCL nr. 432/08.10.2026, Consiliul Local a aprobat expres preluarea unei suprafețe de 7.184 mp din concesiunea SGU, modificarea anexei de bunuri și încheierea unui act adițional.
Operațiunea de atunci nu este identică unei utilizări temporare. Demonstrează însă că administrația cunoaște procedura de modificare a patrimoniului concesionat.
De ce mecanismul juridic aferent Târgului de Crăciun nu este explicat cu aceeași precizie?
Tarife de 3,26 și 4,12 lei/mp/zi. Dar pentru târguri există și tarife mult mai mari!
Studiul de fundamentare prevede următoarele sume:
3,26 lei/mp/zi pentru cei 500 mp aflați în administrarea directă a municipiului.
4,12 lei/mp/zi, fără TVA, pentru cei 750 mp aflați în concesiunea SGU.
Am confruntat aceste valori cu hotărârile invocate chiar de autorii studiului.
În Anexa nr. 8 la HCL nr. 744/2025, municipalitatea stabilește un tarif de 23,76 lei/mp/zi pentru ocuparea terenului în vederea desfășurării unor evenimente ocazionale, inclusiv târguri și spectacole în aer liber.
În Anexa nr. 2 la HCL nr. 214/2026, SGU are aprobat un tarif de 26,53 lei/mp/zi, fără TVA, pentru terenurile folosite la manifestări ocazionale, inclusiv târguri și spectacole în aer liber.
Există, așadar, categorii tarifare distincte: unele pentru desfacerea produselor comerciale, altele pentru organizarea unor manifestări ocazionale.
Studiul folosește tarifele mai mici.
Nu susținem că tarifele pentru manifestări ocazionale trebuie aplicate automat fiecărui metru pătrat. O căsuță comercială, un patinoar, o scenă și un culoar de acces pot avea regimuri tarifare diferite.
Dar în acest caz era obligatorie o justificare economică și juridică verificabilă a încadrării suprafețelor.
Cine a decis că întregii suprafețe estimate i se aplică tarifele de 3,26 și 4,12 lei, și nu alte categorii prevăzute în hotărârile de tarifare?
Unde este planul defalcat pe utilizări? Unde este avizul juridic privind aceste încadrări? Unde este calculul comparativ?
Diferențele nu sunt neglijabile.
Dacă, numai pentru comparație, întreaga suprafață de 1.250 mp ar fi tarifată timp de 45 de zile potrivit categoriilor pentru evenimente ocazionale, rezultatul ar depăși cu aproximativ 1,21 milioane lei suma calculată prin aplicarea celor două tarife comerciale.
Nu prezentăm această diferență ipotetică drept prejudiciu. Ea arată însă cât de importantă este încadrarea tarifară corectă.
Redevența de 50 de bani: cine și pe ce bază a stabilit această valoare?
Pe lângă tarifele pentru utilizarea terenului, studiul stabilește o redevență minimă pentru concesionarea serviciului de organizare:
0,50 lei/mp/zi.
Pentru 1.250 mp și 45 de zile rezultă 28.125 lei.
În schimb, studiul estimează că organizatorul poate realiza venituri de 1.812.000 lei fără TVA.
Redevența minimă reprezintă astfel numai aproximativ 1,55% din cifra de afaceri estimată.
Desigur, redevența nu constituie singura obligație financiară a concesionarului. Acesta trebuie să suporte și tarifele de folosință a terenului, precum și costurile organizării.
Dar de ce a fost stabilită redevența minimă la exact 50 de bani?
Ce analiză de piață a fost realizată? Ce variante au fost comparate? Ce evaluare economică a avantajului conferit operatorului a stat la baza acestui cuantum?
Studiul nu prezintă o demonstrație convingătoare în acest sens.
Mai mult, documentația de atribuire arată că redevența reprezintă 30% din punctajul ofertelor.
Fișa de date acordă 10 puncte pentru 0,80 lei/mp/zi, 20 de puncte pentru 1,10 lei/mp/zi și 30 de puncte pentru 1,40 lei/mp/zi.
Dar cum se punctează exact o ofertă de 0,90 lei, 1,20 lei ori 1,60 lei/mp/zi? Grila publicată nu explică suficient aceste situații.
Este necesar un algoritm clar, previzibil și nediscriminatoriu pentru toate valorile admisibile, nu doar pentru trei praguri selectate.
Surpriza din caietul de sarcini: Primăria poate plăti bani concesionarului!
Acesta este un element care merită o atenție specială.
La pagina 4 a studiului de fundamentare, între avantajele concesionării se afirmă că nu este necesară alocarea unui buget substanțial pentru organizarea evenimentului.
Studiul prevede, totodată, cheltuieli estimate de 430.000 lei pentru organizarea concertelor, artiști și interpreți.
Citind însă caietul de sarcini publicat odată cu procedura de atribuire, descoperim că la capitolul privind obligațiile concedentului este prevăzută și efectuarea unor plăți în favoarea concesionarului, în limita sumelor aprobate de Consiliul Local.
Iar la capitolul privind gestionarea contractului se precizează că plățile pentru serviciile artistice se vor efectua în două tranșe:
70% până la 21 decembrie, în limita sumei aprobate;
30% până la 15 ianuarie, tot în limita sumei aprobate.
Prin urmare, documentația nu exclude finanțarea publică a unor componente ale evenimentului. Dimpotrivă, prevede expres posibilitatea unor asemenea plăți.
Atenție: aceste clauze nu demonstrează că sumele au fost deja aprobate sau plătite.
Dar impun explicații.
Care este suma totală pe care Primăria intenționează să o plătească pentru programul artistic?
Din ce hotărâre bugetară rezultă această finanțare?
Este suma inclusă în cifra de afaceri estimată la 1.812.000 lei sau reprezintă un flux suplimentar?
Dacă organizatorul încasează bani de la municipalitate pentru artiști, cum a fost reflectată această posibilitate în analiza riscului de operare?
Potrivit art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 100/2016, la calculul valorii estimate a concesiunii trebuie luate în considerare și plățile ori avantajele financiare acordate concesionarului de autoritatea contractantă.
Aceste prevederi nu interzic plățile publice într-o concesiune. Ele impun însă evaluarea și justificarea lor.
Nu putem accepta ca, într-un document, evenimentul să fie prezentat drept externalizare fără un buget substanțial, iar în alt document să apară obligații de plată din partea municipalității, fără o explicație financiară completă și accesibilă publicului.
Studiul proclamă transferul a 87% din riscuri. Dar unde este demonstrația economică?
Documentul semnat de administratorul public Cristian Ardelean cuprinde o matrice cu 12 riscuri.
Concluzia este că 87% ar reveni operatorului privat, iar 13% municipalității.
Numai că aceste procente provin dintr-un sistem de punctaj bazat pe probabilitate și impact.
Legea nr. 100/2016 nu stabilește că simpla însumare a unor puncte dovedește existența unei concesiuni de servicii.
Articolul 6 cere transferul unei părți semnificative a riscului economic de operare, astfel încât pierderea potențială estimată suportată de concesionar să nu fie neglijabilă.
Or, studiul nu cuantifică suficient în bani pierderile potențiale, nu dezvoltă scenarii financiare alternative și nu explică efectul eventualelor plăți publice asupra riscului.
Mai mult, propriile calcule financiare arată că, la venituri de 1.812.000 lei, cheltuielile estimate sunt de 1.761.025 lei.
Rezultatul pozitiv ar fi de numai 50.975 lei, adică o marjă de aproximativ 2,81%.
O asemenea marjă impune o analiză atentă a fluctuațiilor cererii, cheltuielilor și obligațiilor financiare.
Unde este această analiză?
Un studiu de fundamentare nu ar trebui să se limiteze la concluzia că riscurile au fost transferate. Ar trebui să demonstreze, prin calcule și ipoteze verificabile, cum s-a ajuns la această concluzie.
Procedură competitivă sau încredințare directă? Ce se întâmplă dacă timpul nu mai ajunge?
Trebuie făcută o precizare esențială.
La 4 noiembrie 2026, procedura publicată de Primăria Ploiești este una simplificată de concesionare, înregistrată în SEAP cu nr. PC1003372. Nu avem dovada că această concesiune a fost deja atribuită direct unei firme, încă.
Legea nr. 100/2016 și normele aprobate prin HG nr. 867/2016 permit procedura simplificată în condițiile aplicabile concesiunilor situate sub pragul legal. Aceasta este tot o procedură competitivă.
Însă primarul a avertizat în dezbaterile Consiliului Local că, dacă procedura nu va putea fi finalizată la timp, municipalitatea ar putea reveni la modalitatea de organizare utilizată în anii precedenți. Cel care lasă pe ultima sută de metri inițierea unei HCL spune că “procedura nu va putea fi finalizată la timp”…de parxcă cetățenii și consilierii locali sunt cei mai proști. Trebuia sa te gândești mai demult, nu să induci ideea urgenței ca sa treci un proiect, așa cum faci de doi ani dee zile, d-le Polițeanu.
Relatările de presă au descris această alternativă ca fiind încredințarea directă.
Tocmai aici apare întrebarea:
Dacă procedura competitivă eșuează din cauza întârzierilor administrative, poate Primăria să folosească această întârziere drept justificare pentru o atribuire directă?
Răspunsul juridic nu poate fi unul automat afirmativ.
Orice schimbare a procedurii trebuie justificată prin condițiile expres prevăzute de legislația aplicabilă și prin natura concretă a contractelor ce ar urma să fie încheiate. Întârzierea pregătirii documentației nu creează, prin ea însăși, o derogare de la regulile concurenței.
În plus, după publicarea unei proceduri competitive trebuie respectate drepturile ofertanților, regulile anulării procedurii și obligațiile de transparență.
Dacă se revine la organizarea prin contracte directe distincte, trebuie explicat ce se atribuie, cui, la ce valoare și în temeiul cărei norme.
Întrebarea finală pentru primarul Mihai Polițeanu și administratorul public Cristian Ardelean
În fața acestor documente, nu este suficient să ni se spună că Ploieștiul trebuie să aibă un Târg de Crăciun.
Suntem de acord că trebuie să îl aibă.
Dar cetățenii au dreptul să știe cum este folosit domeniul lor public, de ce au fost alese anumite tarife, ce sume vor fi încasate de municipiu și SGU, ce bani ar putea fi plătiți organizatorului din bugetul local și cum sunt respectate drepturile deja constituite prin contractele de concesiune.
De aceea, adresăm public primarului Mihai Polițeanu, administratorului public Cristian Ardelean și serviciilor de specialitate ale Primăriei următoarea întrebare:
Cum justificați, juridic și economic, concesionarea organizării Târgului de Crăciun în condițiile în care studiul nu explică suficient regimul terenului aflat deja în concesiunea SGU, aplică tarife pentru activități comerciale fără o defalcare clară a suprafețelor, stabilește o redevență minimă de numai 0,50 lei/mp/zi și nu clarifică plățile din bugetul local prevăzute ulterior în caietul de sarcini?
Și încă una:
De ce a fost necesar să ajungem la sfârșitul lunii octombrie pentru aprobarea unei documentații care, inițial, urma să angajeze municipiul pentru patru ani, deși evenimentul se organizează în fiecare iarnă și putea fi pregătit cu multe luni înainte?
Aceste întrebări reclamă răspunsuri documentate, nu explicații politice și pot demonstra multe lucruri, poate chiar pot dovedi incompetența.
În interesul transparenței, considerăm necesară publicarea integrală a fundamentării redevenței, a încadrării tarifare pe fiecare categorie de suprafață, a actelor juridice privind utilizarea terenului SGU, a eventualelor alocări bugetare pentru programul artistic și a tuturor documentelor care au justificat alegerea concesiunii.
Târgul de Crăciun trebuie să aducă bucurie ploieștenilor, nu incertitudine asupra modului în care sunt administrate bunurile și banii lor.
Iar un studiu de fundamentare nu devine convingător doar pentru că este semnat de un administrator public și aprobat prin votul Consiliului Local.
Documente principale: HCL nr. 439/2026, anunțul de concesionare din 2 noiembrie și documentația de atribuire, HCL nr. 219/2010 – contractul-cadru SGU, HCL nr. 432/2026, Legea nr. 100/2016 și normele HG nr. 867/2016.
