Demersul început de ADOR nu a urmărit și nu urmărește promovarea unui anumit candidat pentru funcția de prim-ministru. La 12 august, organizația a cerut Președintelui României să exercite cu celeritate atribuția prevăzută de Constituție: desemnarea unui candidat, pentru ca procedura să poată continua acolo unde Constituția spune că trebuie să continue — în Parlament.
Petiția a fost înregistrată chiar în data transmiterii, sub nr. DRA1/P/11962/12.08.2026, fapt confirmat ulterior prin răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale.
ADOR pleca de la o realitate greu de contestat: după căderea Guvernului Bolojan, România rămăsese administrată de un executiv cu mandat încetat, limitat constituțional la administrarea treburilor publice. Prima desemnare, Eugen Tomac, nu s-a concretizat, iar Guvernul propus ulterior de Adrian Veștea a fost respins de Parlament. La acel moment, ADOR nu cerea Cotroceniului un nume, ci continuarea mecanismului constituțional.
Ce a răspuns Cotroceniul și unde apare problema
Răspunsul Administrației Prezidențiale este important tocmai pentru că oferă, pentru prima dată în relația cu ADOR, o explicație oficială a întârzierii.
Cotroceniul arată că problema trebuie analizată nu numai juridic, ci și din perspectiva „eficienței celei de-a treia desemnări”, ținând cont de necesitatea obținerii unui vot favorabil în Parlament. Mai mult, Administrația Prezidențială afirmă că opțiunile exprimate de partidele politice în ultimele luni ar fi relevat imposibilitatea formării unei majorități parlamentare. În același răspuns se susține că Președintele a avut un rol activ, prin runde repetate de negocieri, și manifestă „diligență sporită” pentru a nu prelungi actuala stare de fapt.
Este o explicație. Dar nu răspunde integral întrebărilor formulate de ADOR.
Nu ni se spune dacă procedura consultărilor este finalizată sau continuă, care sunt concret etapele ce mai trebuie parcurse și nici care este orizontul de timp avut în vedere pentru o nouă desemnare.
Mai mult, chiar motivarea oferită ridică o întrebare constituțională pe care ADOR consideră că Președinția trebuie să o lămurească.
Administrația Prezidențială invocă jurisprudența Curții Constituționale și ideea că desemnarea trebuie să fie „serioasă” și să urmărească finalitatea procedurii. Este corect. Numai că, în Decizia nr. 85/2020, CCR a subliniat și că susținerea parlamentară se verifică în cele din urmă prin votul Parlamentului, nu doar prin declarațiile politice privind intențiile viitoare.
De aici apare întrebarea esențială: trebuie Președintele să aștepte până când îi este garantată anterior desemnării existența celor 233 de voturi sau trebuie să permită mecanismului constituțional să funcționeze, lăsând Parlamentul să confirme prin vot dacă majoritatea există?
Constituția însăși oferă un indiciu important. Articolul 89 reglementează inclusiv ipoteza în care solicitările de învestitură sunt respinse. Cu alte cuvinte, Legea fundamentală nu pornește de la premisa că fiecare desemnare trebuie să aibă succes garantat înainte de a exista.
ADOR revine: șapte întrebări la care cere răspuns punctual
Din acest motiv, ADOR a transmis Administrației Prezidențiale o „Revenire – solicitare de clarificare și completare a răspunsului nr. DRA1/P/11962/12.08.2026”.
Nu este repetarea petiției inițiale. Este un demers nou, născut chiar din argumentele folosite de Președinție în răspuns.
ADOR solicită, între altele, să i se indice exact temeiul constituțional și jurisprudența CCR din care ar rezulta că o desemnare poate fi amânată până la constituirea unei majorități certe; să se explice cum se împacă această poziție cu ideea că susținerea unui Guvern se verifică prin votul Parlamentului; să se precizeze dacă procedura consultărilor continuă sau este finalizată și să se arate cum poate funcționa mecanismul art. 89 din Constituție dacă o nouă solicitare de învestitură nu poate exista fără o nouă desemnare.
ADOR cere, de asemenea, un lucru foarte simplu: un răspuns complet și punctual, nu substituirea întrebărilor prin considerații generale.
În revenirea transmisă Cotroceniului va fi precizat că lipsa răspunsului în termenul legal sau un răspuns care eludează ori omite întrebările formulate va determina organizația să analizeze și să utilizeze demersurile legale și constituționale disponibile, inclusiv sesizarea autorităților competente.
Între timp, presiunea publică asupra acestei situații a crescut. La 3 septembrie, întrebat despre desemnarea premierului, Nicușor Dan declara că „e momentul să tranșăm problema”, după patru luni fără un Guvern cu puteri depline. Iar pe 7 septembrie, surse din Administrația Prezidențială citate de HotNews susțineau că o nouă desemnare ar urma să fie făcută cel târziu până la sfârșitul săptămânii viitoare, înaintea deplasării Președintelui la Adunarea Generală a ONU. Deocamdată, informația privind acest termen nu reprezintă un angajament oficial comunicat ADOR.
Pentru ADOR, însă, problema depășește numele viitorului premier.
Nu cerem Cotroceniului să desemneze candidatul preferat de noi, pentru că ADOR nu are și nu trebuie să aibă un asemenea candidat. Cerem ca instituțiile constituționale să funcționeze. Președintele desemnează, candidatul solicită încrederea, Parlamentul votează. Dacă votul este negativ, Constituția stabilește ce urmează. Dar mecanismul nu poate rămâne suspendat până când rezultatul votului este cunoscut înainte ca votul să existe.
Acesta este motivul pentru care ADOR continuă demersul.
Petiția din 12 august a primit un răspuns. Acum, răspunsul însuși trebuie lămurit.
Pentru că într-un stat de drept nu este suficient să ni se spună că există „preocupare” și „diligență”. Cetățenii au dreptul să știe care este temeiul juridic al unei asemenea prelungiri, unde se află procedura și cum intenționează instituțiile statului să iasă din blocaj.
