- Birocrația de camuflaj și cheia ascunsă a cazului Neagu
- Întrebări puse prost sau întrebări puse convenabil?
- REPER răspunde formal, dar nu explică documentul
- Mișcarea Noi, Ploieștenii răspunde exact cât să nu se întâmple nimic
- Secretarul general nu este poștașul partidelor, dar se comportă ca și cum ar fi
Birocrația de camuflaj și cheia ascunsă a cazului Neagu
Există administrații care rezolvă probleme, administrații care le ascund și administrații care produc hârtii pentru a crea aparența că au făcut ceva. În cazul consilierului local Mihai-Cristian Neagu, ales pe lista Mișcarea Noi, Ploieștenii și apărut ulterior ca membru REPER într-o declarație oficială de acceptare a candidaturii la parlamentare, Primăria Ploiești pare să fi ales varianta birocrației de camuflaj.
La prima vedere, secretarul general Laurențiu Dițu poate spune că a făcut demersuri: a întrebat REPER, a întrebat Mișcarea Noi, Ploieștenii, a primit răspunsuri și le-a trimis mai departe. Totul pare procedural. Numai că procedura nu valorează nimic dacă evită fondul problemei.
Iar fondul este simplu: art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 spune că înscrierea într-un alt partid constituie de drept demisie din partidul anterior. Asta trebuia verificat. Nu doar dacă partidul vechi a adoptat o hotărâre de excludere, nu doar ce figurează în evidențe, nu doar ce răspund partidele când sunt întrebate comod.
Cheia cazului era demisia de drept. Tocmai această cheie lipsește din mecanismul administrativ.
Întrebări puse prost sau întrebări puse convenabil?
Primăria Ploiești a transmis adrese către REPER și Mișcarea Noi, Ploieștenii. Formal, pare un demers corect. În realitate, întrebările au fost formulate atât de îngust încât răspunsurile nu puteau atinge problema reală.
Către REPER s-a întrebat dacă Mihai-Cristian Neagu era membru la data de 16.10.2024. Către Mișcarea Noi, Ploieștenii s-a întrebat dacă era membru MNP și dacă există hotărâri privind pierderea calității de membru. Dar nu s-a cerut lămurirea contradicției esențiale: cum apare Neagu membru REPER într-o declarație oficială de acceptare a candidaturii?
Nu s-a întrebat dacă a existat adeziune. Nu s-a întrebat dacă declarația este reală, falsă sau eronată. Nu s-a întrebat dacă art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 a produs demisia de drept din MNP. Cu alte cuvinte, Primăria nu a întrebat ca să afle adevărul complet, ci cât să poată spune că a întrebat.
Aici începe suspiciunea: când întrebarea este comodă, răspunsul devine convenabil.
REPER răspunde formal, dar nu explică documentul
Răspunsul REPER este interesant nu prin ce spune, ci prin ce evită. Partidul afirmă că Mihai-Cristian Neagu nu figurează și nu a figurat ca membru REPER ulterior alegerilor locale din 2024. Apoi precizează că Legea nr. 208/2015 nu condiționează candidatura pe lista unui partid de calitatea de membru.
Ca principiu general, explicația poate fi corectă: un partid poate susține pe listă și persoane care nu sunt membri. Dar aici nu discutăm despre teoria candidaturilor, ci despre un document concret, în care Neagu apare ca membru REPER.
Dacă REPER spune că nu era membru, trebuia să explice de ce declarația oficială îl prezintă ca membru. A fost o eroare? A fost o mențiune falsă? A completat cineva greșit? A semnat Neagu un document care nu corespundea realității?
Nimic din toate acestea nu este clarificat, probabil și pentru că solicitarea a fost prost făcută. REPER răspunde formal, dar nu lămurește contradicția. Iar Primăria pare să accepte exact această tăcere convenabilă.
Mișcarea Noi, Ploieștenii răspunde exact cât să nu se întâmple nimic
Răspunsul Mișcării Noi, Ploieștenii unde președinte este Șerban Pitic, cel care face reclama la paradele PRIDE, este perfect pentru blocaj, adică Neagu figurează în evidențele partidului ca membru și nu a fost adoptată vreo hotărâre prin care să fie constatată pierderea calității de membru.
La prima vedere, pare un răspuns clar. În realitate, este incomplet. Nu spune nimic despre art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003. Nu spune dacă partidul a analizat declarația în care Neagu apare membru REPER. Nu spune dacă un membru MNP poate declara oficial că este membru al altui partid fără să piardă de drept calitatea de membru MNP.
MNP răspunde ca și cum singura modalitate de pierdere a calității de membru ar fi o hotărâre internă de excludere. Numai că legea vorbește și despre demisie de drept. Iar aceasta nu depinde de bunăvoința partidului, de ședințe, de procese-verbale sau de o hârtie emisă ulterior.
Răspunsul MNP nu lămurește fondul. Îl ocolește.
Pentru cei care interpretează legea după ureche, vă spunem că art. 8 din Legea nr. 14/2003 trebuie citit integral, nu pe bucăți convenabile. Alin. (1) stabilește regula de bază: un cetățean român nu poate face parte, în același timp, din două sau mai multe partide politice. Alin. (2) arată consecința directă a încălcării acestei reguli: înscrierea într-un alt partid constituie de drept demisie din partidul anterior. Iar alin. (3) închide cercul juridic, obligând orice persoană care se înscrie într-un partid să declare în scris, pe propria răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al altui partid. Aici e o problemă pentru acest individ Neagu, pentru că așa cum vedeți în declarația sa, declară că este membru REPER. Și atunci ne întrebăm unde e este declarația pe prorpie răspundere în care ar fi trebuie să spună că nu are calitatea de membru al altui partid…din moment ce și-a asumat că este membru REPER. Dar baza discuției este art. 8 alin (2).
Prin urmare, în cazul Neagu, întrebarea nu putea fi redusă la existența unei hotărâri de excludere din Mișcarea Noi, Ploieștenii. Întrebarea reală era dacă, prin apariția sa ca membru REPER într-o declarație oficială de acceptare a candidaturii, s-a activat mecanismul legal al demisiei de drept, mecanism pe care secretarul general avea obligația să îl verifice, nu să îl ocolească printr-o corespondență formală între partide.
Legea 14/2003
Art. 8
(1) Un cetăţean român nu poate face parte în acelaşi timp din două sau mai multe partide politice.
(2) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior.
(3) La înscrierea într-un partid politic orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.
Secretarul general nu este poștașul partidelor, dar se comportă ca și cum ar fi
Cea mai gravă problemă nu este că REPER și MNP au răspuns convenabil. Fiecare partid își apără cum poate poziția. Grav este că secretarul general al municipiului pare să fi tratat cazul ca pe un simplu schimb de adrese între partide și primărie, fără intenția de a scoate adevărul la lumină și a se acoperi pentru protecția pe care o oferă lui Mihai Neagu.
Funcția de secretar general nu este una de curier sau o cutie poștală între ADOR, REPER, MNP și Prefectură. Secretarul general trebuie să vegheze la legalitatea administrației locale. Când apare o sesizare privind posibila încetare de drept a mandatului unui consilier local, obligația lui nu este să întrebe minimal și să primească răspunsuri comode. Mai ales când Intransigent i-a pus la dispoziție dovada că Neagu a candidat pe listele REPER și și-a asumat că este membru al acestei formațiuni, sub semnătură.
Obligația Lui Laurențiu Dițu era să distingă între excludere și demisie de drept, să observe că art. 204 alin. (2) lit. j) vorbește despre pierderea calității de membru, nu doar despre excludere, și să coreleze acest text cu art. 8 alin. (2) din Legea partidelor politice.
Din documente nu rezultă o asemenea analiză. Rezultă o verificare formală, îngustă, făcută cât să acopere procedura, nu să lămurească legea.
ARTICOLUL 204
Încetarea mandatului de consilier local şi de consilier judeţean
(2) Calitatea de consilier local, respectiv cea de consilier judeţean încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: j) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;
Art. 204 alin. (12), folosit ca paravan
În acest caz, art. 204 alin. (12) din Codul administrativ pare folosit ca un paravan. Ca o perdea trasă peste art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003.
Art. 204 alin. (12) are rostul lui atunci când discutăm despre comunicarea unei hotărâri de excludere adoptate de partid. Dar nu poate transforma excluderea în singura modalitate de pierdere a calității de membru. Legea partidelor politice reglementează și altceva: demisia de drept, produsă prin înscrierea într-un alt partid.
(12) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. j), în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii forului competent să decidă asupra excluderii unui membru al partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului local sau judeţean. Ordinul prefectului se transmite de îndată judecătoriei competente să valideze mandatul supleantului, în condiţiile art. 122, consilierului local şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
A confunda cele două planuri nu este o simplă scăpare tehnică. Într-un caz care poate afecta mandatul unui consilier local, cvorumul, voturile, hotărârile adoptate și indemnizațiile încasate, această confuzie poate avea efecte publice serioase.
Dacă este doar nepricepere, este grav. Dacă este deliberată, este și mai grav. Pentru că atunci nu mai vorbim despre eroare administrativă, ci despre protecție pusă sub aparență de legalitate.
Nimeni nu îl întreabă pe Neagu. De ce?
Din documentele analizate nu rezultă că Mihai-Cristian Neagu ar fi fost întrebat direct ceva. Nu rezultă că i s-a cerut să explice declarația. Nu rezultă că i s-a cerut să confirme dacă a semnat-o. Nu rezultă că i s-a cerut să spună de ce apare ca membru REPER. Nu rezultă că i s-a cerut să precizeze dacă a depus adeziune la REPER sau dacă mai considera că este membru MNP după acea declarație. El vine cu tupeul care îl carcaterizează, în continuare, la ședințele de Consiliu Local sau în Comisii, deși Intransiogent a demonstrat de luni de zile că nu mai are acest drept. Adică nu dă doi bani pe lege li e cumva de înțeles, dacă șeful lui ( spiritual, moral) Mihai Polițeanu procedează la fel.
Faptul că Neagu Mihai nu este întrebate nimic de secretatul general al primăriei, Laurențiu Dițu, care asigură legalitatea este o omisiune majoră. Când ai un document semnat de persoana vizată, primul pas firesc este să întrebi persoana vizată. Dacă nu o faci, deși ai atribuții, verificarea devine șchioapă din start.
În loc să fie confruntat cu propriul document, Neagu este lăsat în afara întrebărilor directe. Se discută despre el cu partidele, dar nu cu el. Asta nu seamănă cu o verificare serioasă. Seamănă cu o verificare făcută pentru dosar, pentru acoperire, pentru aparența că „s-au făcut demersuri”.
Adevărul nu se află ocolind semnatarul documentului. Se află întrebându-l.
Nu avem proba unei înțelegeri, dar avem proba unei verificări suspect de convenabile
Trebuie spus corect: documentele nu dovedesc, singure, o înțelegere ascunsă între Primărie, REPER și Mișcarea Noi, Ploieștenii. Asemenea concluzii cer probe suplimentare.
Dar documentele dovedesc ceva suficient de grav: o succesiune de întrebări și răspunsuri care evită centrul problemei. Primăria întreabă îngust. REPER răspunde fără să explice contradicția dintre evidențe și declarația de membru. MNP invocă evidențele interne și lipsa unei hotărâri de constatare a pierderii calității de membru.
În final, secretarul general primește exact ce îi trebuie pentru a nu acționa: nici REPER nu îl confirmă membru, nici MNP nu îl scoate din evidențe, iar hotărâre de excludere nu există.
Poate să nu fie conspirație. Dar este administrație făcută cu ochii întredeschiși: vezi cât îți convine, întrebi cât nu doare și te oprești exact înainte de întrebarea decisivă.
Miza reală: legalitatea Consiliului Local
Cazul Neagu nu este un moft civic și nu este o dispută personală. Este despre legalitatea Consiliului Local Ploiești.
Dacă Mihai-Cristian Neagu a pierdut de drept calitatea de membru al formațiunii pe lista căreia a fost ales, atunci mandatul său devenea susceptibil de încetare. De aici nu mai discutăm despre teorie, ci despre consecințe concrete: participare la ședințe, cvorum, voturi, hotărâri adoptate, indemnizații plătite din bani publici.
Un secretar general care tratează o asemenea situație ca pe o simplă corespondență între partide nu se ridică la nivelul funcției sale. Legalitatea nu se apără prin adrese minimale și răspunsuri comode, ci prin verificări reale, complete și curajoase.
Aparatul administrativ care se ascunde în spatele unei hotărâri de excludere inexistente, în loc să analizeze demisia de drept prevăzută de lege, nu protejează legalitatea. O mimează.
Iar mimarea legalității este uneori forma cea mai perfidă a abuzului administrativ.
Doamnelor și domnilor…hârtia acoperă, dar nu spală
Documentele arată un traseu administrativ penibil prin superficialitatea lui. Primăria a întrebat prea puțin. Partidele au răspuns prea convenabil. Secretarul general pare să fi acceptat prea ușor. Iar art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, textul care putea schimba totul, a fost tratat ca și cum nu există.
Aceasta este esența cazului Neagu: nu doar un consilier care apare membru REPER într-un document electoral, deși fusese ales pe lista MNP, ci un mecanism administrativ care pare construit să nu vadă ceea ce are în față.
Dacă secretarul general a vrut să demonstreze că a verificat, documentele îl contrazic. A produs hârtii. Nu a produs clarificări.
Diferența este uriașă. Pentru că legalitatea nu se apără cu întrebări comode și răspunsuri de formă. Se apără cu rigoare, curaj și aplicarea legii până la capăt.
În cazul Neagu, tocmai asta lipsește.
