Reorganizarea Primăriei Ploiești a fost prezentată de PSD drept una dintre cele mai importante teme administrative ale momentului. Potrivit lui Bogdan Toader, proiectul de organigramă ar fi trebuit să răspundă unei idei de reformă administrativă, dar, în forma discutată, riscă să devină mai degrabă o mutare de posturi decât o reformă reală.
Liderul PSD Ploiești a explicat că reducerea de personal impusă administrațiilor locale ar fi însemnat, pentru Primăria Ploiești, aproximativ 189 de posturi restructurate sau desființate. În realitate, potrivit acestuia, la nivelul aparatului propriu al Primăriei ar fi afectate direct doar câteva persoane, iar restul salariaților ar urma să fie mutați către alte instituții sau entități aflate sub autoritatea municipalității.
Din perspectiva PSD, acest lucru arată că principiul reformei administrative nu este atins. Reducerea de posturi există pe hârtie, dar impactul real asupra cheltuielilor și eficienței administrative este discutabil.
Bogdan Toader a afirmat că adevărata reformă s-ar vedea mai degrabă la alte structuri, precum Parcul Bucov, de unde ar pleca aproximativ 40 de persoane, sau CSM, unde ar fi vorba despre 13 persoane disponibilizate. În cazul aparatului Primăriei, însă, reorganizarea pare limitată.
Cel mai criticat element al noii organigrame este arhitectura instituțională propusă. Toader a remarcat că Primăria Ploiești ar urma să nu mai aibă direcție juridică și direcție de buget-finanțe, dar să aibă direcție de comunicare.
Această observație a fost transformată într-un mesaj politic puternic: administrația Polițeanu ar pune accentul pe imagine și comunicare, în timp ce domeniile esențiale — juridic și financiar — ar fi diminuate.
„O greșeală de comunicare poate fi remediată a doua zi printr-un comunicat. O greșeală de buget sau o greșeală juridică nu știm cât va costa în viitor Primăria Ploiești”, a spus Bogdan Toader.
PSD a precizat totuși că nu se opune ideii ca primarul să își construiască propria echipă. Toader a spus că orice conducător de instituție trebuie să aibă instrumentele administrative necesare pentru a lucra și pentru a nu invoca ulterior faptul că nu a avut oamenii potriviți.
Cu toate acestea, social-democrații consideră că reforma trebuie să fie reală, nu doar formală. Bogdan Toader a dat exemplul unui serviciu din Primărie care se ocupă de legile proprietății, cu aproximativ 11 persoane, deși la nivelul Prefecturii comisiile similare ar funcționa cu un număr mult mai mic de juriști. Exemplul a fost folosit pentru a sugera că reorganizarea ar trebui să pornească de la analiza efectivă a activității fiecărui compartiment.
Paul Palaș a intervenit pe o altă direcție, criticând ceea ce a numit o segregare între salariați cu studii superioare și salariați fără studii superioare. Acesta a spus că fiecare angajat are o familie și o situație personală, iar reforma nu trebuie construită pe ideea că unii salariați sunt mai importanți decât alții.
În final, PSD transmite că ar fi fost dispus să voteze organigrama, tocmai pentru a-i oferi primarului un aparat de lucru, dar cere o analiză mai serioasă și o asumare clară a consecințelor.
Organigrama Primăriei Ploiești devine, astfel, un test al administrației Polițeanu: reformă reală sau cosmetizare instituțională?
