Într-o postare devenită virală pe rețelele de socializare, Monica Abuzaid, reprezentantă a Asociației pentru Identitate și Demnitate (A.I.D.), lansează acuzații directe la adresa Primăriei Capitalei, pe tema eliberării certificatelor de naștere în urma schimbării de gen, fără o dezbatere publică și fără transparență instituțională.
„Cum e posibil ca în anii 2019–2025, într-o instituție publică plătită din banii noștri, să eliberezi certificate de naștere cu direcție? Fiind născut băiat, primăria eliberează certificate de naștere după ce aceștia iau hormoni pentru a deveni fete!”, declară Monica Abuzaid într-un mesaj dur.
Un subiect delicat, tratat în spatele ușilor închise?
Dincolo de opinia exprimată de lidera A.I.D., întrebarea cheie rămâne: Cine aprobă astfel de documente oficiale? Este vorba despre o procedură legală clară, validată prin hotărâri judecătorești individuale? Sau asistăm la o laxitate instituțională în fața unor practici sensibile, care au impact profund în societate?
Monica Abuzaid ridică miza discuției și afirmă că asistăm la o direcție ideologică impusă discret:
„Asta nu e o simplă coincidență, ci o direcție spre o comunitate lipsită de moralitate care joacă un rol în societate. Cât vă mai bateți joc de noi, cetățeni?”
Aceasta susține că tinerii sunt încurajați să își schimbe sexul, iar ulterior, administrația publică locală le eliberează fără dificultăți noi certificate de naștere, ceea ce ridică suspiciuni privind legalitatea și moralitatea procesului.
Cine răspunde pentru aceste decizii administrative?
În mod normal, eliberarea unui nou certificat de naștere ca urmare a schimbării de sex este reglementată de Codul Civil și Codul de Procedură Civilă, iar modificarea se face printr-o hotărâre definitivă a instanței, nu prin simpla voință a unei instituții administrative. Cu toate acestea, cetățenii nu au acces facil la statistici, numărul cazurilor sau criteriile aplicate.
Primăria Capitalei nu a răspuns până în prezent acuzațiilor sau întrebărilor formulate în spațiul public. Intransigent solicită oficial un punct de vedere privind:
Care este procedura de eliberare a unui nou certificat de naștere în urma unei tranziții de gen?
În câte cazuri a fost aplicată această procedură în perioada 2019–2025?
Ce instituții avizează, semnează și validează astfel de documente?
O societate între drepturi individuale și valori tradiționale
Această polemică readuce în atenție tensiunea permanentă dintre apărarea drepturilor individuale și valorile fundamentale ale societății românești. România este, constituțional, un stat laic, dar în care religia creștin-ortodoxă joacă un rol major în modelarea opiniei publice. În acest context, Monica Abuzaid întreabă retoric:
„Vi se pare normal într-o țară creștin ortodoxă?”
Lipsa de transparență creează suspiciuni
Dincolo de orice opinie ideologică, este limpede un lucru: cetățenii cer claritate, transparență și responsabilitate administrativă. Când un act esențial precum certificatul de naștere este modificat, statul are obligația să informeze public, să justifice și să protejeze atât drepturile persoanei, cât și interesele colective.
