În ciuda încetării stării de alertă și a restricțiilor impuse de pandemie, Baroul Prahova a decis, prin Hotărârea nr. 206 din 2 septembrie 2024, să continue organizarea alegerilor pentru funcția de decan în format electronic. Deși măsura a fost inițial justificată de nevoia de distanțare socială, întrebarea care rămâne este: de ce se perpetuează această practică și după dispariția restricțiilor?
Începând de astăzi, Intransigent va explora într-o serie de articole implicațiile și legitimitatea votului electronic în Baroul Prahova. Vom analiza dacă această practică mai are temei legal sau dacă nu cumva ignoră drepturile fundamentale ale avocaților de a vota în condiții de transparență și siguranță. Rămâne de văzut dacă menținerea votului online este o soluție justificată sau doar o măsură adoptată fără o evaluare adecvată a contextului actual.
Pandemia COVID-19 a adus schimbări majore în modul de organizare a activităților din toate sectoarele, inclusiv cel juridic. În fața restricțiilor sanitare și a nevoii de distanțare socială, barourile din România au fost nevoite să-și adapteze procedurile pentru a asigura continuitatea activităților. O modificare semnificativă a fost introducerea art. 54 indice 1 în Legea nr. 51/1995, care a permis desfășurarea votului electronic în cadrul barourilor, inclusiv pentru alegerea decanului.
În perioada pandemiei COVID-19, o serie de modificări legislative au fost adoptate rapid pentru a răspunde la situația de urgență creată de răspândirea virusului. În acest context, s-au implementat măsuri pentru a limita contactul fizic între persoane, protejând astfel sănătatea publică. Organizații din toate domeniile, inclusiv cele juridice, au fost nevoite să găsească soluții pentru a-și continua activitatea fără a expune membrii sau publicul la riscuri suplimentare.
În cazul barourilor din România, restricțiile impuse de pandemie au afectat modul în care se desfășurau Adunările Generale, alegerile și alte activități care necesitau prezența fizică. Pentru a preveni amânări prelungite și pentru a asigura continuitatea conducerii barourilor, s-a introdus art. 54 indice1 în Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Acest articol a permis explicit utilizarea votului electronic pentru procedurile interne ale barourilor, inclusiv alegerea decanului, ca o soluție temporară, justificată de măsurile de distanțare socială și restricțiile privind adunările publice.
Justificarea votului electronic în timpul pandemiei
În acea perioadă, votul electronic a fost văzut ca o metodă eficientă de a menține funcționarea barourilor într-un mod sigur și organizat. Evitarea contactelor fizice era esențială pentru a preveni răspândirea virusului, iar acest format digital oferea avantaje semnificative:
Prevenirea riscurilor pentru sănătate, întrucât adunările mari de persoane erau fie interzise, fie foarte riscante.
Eficiență: Votul online putea fi organizat mai rapid și într-un mod mai flexibil decât un vot fizic, în condițiile în care multe restricții și carantine locale erau imprevizibile.
Accesibilitate: Avocații puteau să își exprime votul de oriunde, eliminând necesitatea de a se deplasa fizic, într-un moment în care restricțiile de mobilitate erau în vigoare.
Pe termen scurt, această măsură a avut succesul dorit, permițând continuitatea activității barourilor într-un mod care respecta atât reglementările legale, cât și măsurile sanitare. Totuși, de la bun început, utilizarea votului electronic a fost văzută ca o soluție excepțională și temporară.
Încheierea stării de alertă și eliminarea măsurilor excepționale
După ridicarea stării de urgență și, ulterior, a stării de alertă, multe dintre măsurile adoptate pentru gestionarea pandemiei au fost reanalizate și eliminate. Starea de alertă a fost declarată încetată oficial în România la începutul anului 2022, iar odată cu aceasta au dispărut și motivele pentru care distanțarea socială și măsurile de limitare a contactului fizic erau obligatorii.
În aceste condiții, numeroase proceduri care fuseseră digitalizate din necesitate s-au întors la forma lor originală:
Instanțele de judecată și-au reluat ședințele fizice.
Alte adunări publice și profesionale au revenit la desfășurarea în persoană, respectând procedurile normale.
Legislația temporară introdusă în perioada pandemiei (prin ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern) a fost în mare parte abrogată sau a încetat să mai fie aplicabilă.
Este votul online încă justificat în condițiile actuale?
În contextul actual, în care restricțiile legate de pandemie nu mai sunt în vigoare, este important să analizăm dacă menținerea votului online în barouri mai are o justificare solidă. Câteva aspecte importante în această discuție includ:
Scopul inițial al măsurii a dispărut: Articolul 541 din Legea nr. 51/1995 a fost introdus în mod evident ca o soluție la o criză sanitară temporară. Având în vedere că restricțiile impuse de pandemie nu mai sunt aplicabile, rămâne întrebarea dacă mai există o nevoie obiectivă pentru menținerea acestei măsuri. Un argument puternic ar fi că votul fizic ar trebui restabilit ca regulă de bază, iar votul online ar trebui păstrat doar ca o excepție în situații excepționale (de exemplu, în cazul unei noi crize).
Absența altor motive obiective: În lipsa unor motive noi, cum ar fi o altă pandemie sau o criză care să impună distanțarea socială, nu mai există un temei juridic suficient de puternic pentru continuarea votului online. Se poate argumenta că, deși votul electronic poate fi eficient, nu este necesar în condițiile unei normalități post-pandemie.
Încălcarea caracterului temporar: Un alt argument legal solid ar fi că măsura votului online a fost creată în mod specific pentru o perioadă excepțională și temporară. Menținerea acestei practici, în lipsa unei crize, ar putea fi considerată o extindere nejustificată a unei măsuri excepționale, ceea ce contravine principiilor de drept constituțional și de reglementare temporară a situațiilor de urgență.
Posibilități legislative de restabilire a votului fizic
O altă întrebare importantă este dacă există vreo legislație sau act normativ care să impună în mod explicit revenirea la votul fizic. Din punct de vedere legislativ:
Legea nr. 55/2020, care reglementa măsurile de combatere a pandemiei, și alte acte normative legate de gestionarea situațiilor de urgență au încetat să fie aplicabile după ridicarea stării de alertă. Astfel, toate măsurile specifice pandemiei, inclusiv cele care ar fi putut justifica votul online, nu mai au fundament legal.
Legislația existentă (Legea nr. 51/1995 și Statutul profesiei de avocat) nu impun în mod explicit ca votul să fie desfășurat electronic. De fapt, tradiția și practica anterioară pandemiei au fost cele de vot fizic, iar această formă de vot nu a fost abrogată sau înlocuită definitiv de noul cadru.
Deși art. 541 din Legea nr. 51/1995 permite votul online, acesta nu impune această modalitate, ci doar permite utilizarea ei în anumite situații. În acest context, se poate susține că, în lipsa unei justificări clare și actuale pentru continuarea votului online, barourile ar trebui să revină la practicile tradiționale, în conformitate cu scopul inițial al legii.
Introducerea art. 541 în timpul pandemiei a fost o măsură necesară pentru a asigura continuitatea activităților barourilor în condiții de siguranță. Totuși, odată cu încetarea stării de alertă, nu mai există un temei solid pentru continuarea votului electronic. Este momentul ca barourile să reevalueze această practică și să restabilească votul fizic ca normă, utilizând votul online doar în cazuri excepționale bine justificate.
Acest subiect deschide discuția despre necesitatea revizuirii măsurilor adoptate în timpul pandemiei și impactul acestora asupra proceselor democratice. Vom continua să explorăm punctele de vedere ale specialiștilor în domeniu și să analizăm alte argumente legale privind revenirea la votul fizic în barouri.
