- Trei senatori propun modificarea Codului rutier. Cursul ar deveni o condiție pentru circulația pe drumurile publice
- Siguranța rutieră nu se reduce la existența unui certificat
- Cine organizează cursurile și cine încasează banii?
- Evidența electronică a absolvenților. O nouă problemă de protecție a datelor personale
- Deținătorii permiselor de conducere ar putea fi exceptați. Este suficientă această diferențiere?
- Senatul are termen până la 17 octombrie. Proiectul nu este încă lege
Utilizatorii trotinetelor electrice ar putea fi obligați să urmeze un curs de legislație rutieră înainte de a circula pe drumurile publice. Propunerea legislativă L425/2026, care urmărește modificarea Codului rutier, a primit rapoarte favorabile cu amendamente în comisiile Senatului, la 7 octombrie 2026. Inițiativa urmărește creșterea siguranței rutiere, dar introduce și întrebări privind costurile cursurilor, accesibilitatea acestora, protecția datelor personale și proporționalitatea noilor obligații. Deocamdată, nu vorbim despre o lege în vigoare, ci despre un proiect aflat în procedură parlamentară.
Trei senatori propun modificarea Codului rutier. Cursul ar deveni o condiție pentru circulația pe drumurile publice
Inițiativa legislativă a fost înregistrată la Senat la 19 mai 2026, sub numărul B314/2026, primind ulterior indicativul L425/2026. Propunerea aparține senatorilor neafiliați Valentina-Mariana Aldea, Robert-Daniel Ghiță și Liviu Sorin Robe și urmărește modificarea și completarea OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Obiectivul declarat este introducerea unei condiții suplimentare pentru persoanele care conduc trotinete electrice: absolvirea unui curs de legislație rutieră. Inițiatorii consideră necesară o pregătire minimă a utilizatorilor, având în vedere participarea acestora la traficul rutier alături de autoturisme, motociclete, biciclete și pietoni.
Propunerea nu trebuie confundată cu introducerea unui permis de conducere pentru trotinete. Cele două instrumente juridice sunt diferite. Un permis presupune un regim de autorizare specific, în timp ce absolvirea unui curs reprezintă certificarea unei forme de pregătire.
Proiectul a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, prin Avizul nr. 584 din 17 iunie 2026. Consiliul Economic și Social a emis însă un aviz negativ, la 11 iunie. Ulterior, Guvernul a transmis un punct de vedere favorabil, la 27 august.
Aceste poziții arată că inițiativa a fost examinată din perspective instituționale diferite. Avizul negativ al Consiliului Economic și Social nu blochează procedura parlamentară, dar justifică examinarea observațiilor formulate înaintea adoptării legii.
La 7 octombrie, Comisia juridică și Comisia pentru apărare din Senat au depus rapoarte favorabile, cu amendamente. Proiectul nu fusese încă adoptat de plenul Senatului la momentul verificării. (Senatul României)
Siguranța rutieră nu se reduce la existența unui certificat
Necesitatea cunoașterii regulilor de circulație este greu de contestat. O persoană care utilizează o trotinetă electrică pe un drum public trebuie să înțeleagă semnificația indicatoarelor, regulile de prioritate, obligațiile la intersecții și riscurile deplasării în apropierea autovehiculelor.
Dar eficiența unei obligații legale nu se măsoară exclusiv prin numărul certificatelor eliberate.
Dacă viitoarea lege va introduce cursuri obligatorii, autoritățile trebuie să demonstreze că acestea oferă cunoștințe utile și contribuie efectiv la prevenirea accidentelor.
O reglementare construită exclusiv în jurul obligației de a obține un document poate crea o formalitate administrativă fără rezultate proporționale în siguranța circulației.
De aceea, programa cursurilor, durata pregătirii și modalitatea de verificare a cunoștințelor sunt elemente esențiale.
Ar trebui stabilit dacă instruirea poate fi realizată online, dacă există o evaluare finală și dacă persoanele care nu promovează pot relua gratuit pregătirea.
În același timp, trebuie analizată situația minorilor care îndeplinesc condițiile legale pentru utilizarea trotinetelor electrice. Accesul lor la instruire nu ar trebui să depindă exclusiv de posibilitățile financiare ale familiei.
O măsură destinată siguranței publice trebuie să fie accesibilă și aplicabilă în condiții rezonabile.
Statul are obligația să prevină accidentele, dar și să demonstreze că mijloacele legislative alese sunt adecvate scopului urmărit.
Cine organizează cursurile și cine încasează banii?
Aceasta este una dintre întrebările economice pe care Parlamentul trebuie să le clarifice.
Introducerea unui curs obligatoriu creează, inevitabil, o nevoie de servicii de instruire și certificare. Dacă acestea sunt contra cost, noua reglementare va produce cheltuieli pentru utilizatori și venituri pentru entitățile autorizate să organizeze pregătirea.
Prin urmare, nu este suficient ca legea să stabilească obligația absolvirii unui curs.
Trebuie cunoscute instituțiile responsabile de organizarea și supravegherea pregătirii, condițiile de autorizare a furnizorilor și eventualele limite ale tarifelor.
O altă problemă privește persoanele care utilizează ocazional trotinete electrice închiriate. Dacă obligația se aplică tuturor conducătorilor, trebuie stabilit cum verifică operatorii de închiriere îndeplinirea condiției și cine răspunde atunci când aceasta nu este respectată.
Nu trebuie ignorată nici situația turiștilor sau a persoanelor care locuiesc temporar în România.
În absența unor reguli clare, aceeași obligație ar putea fi aplicată diferit utilizatorilor trotinetelor personale și celor care folosesc servicii comerciale de închiriere.
Din perspectivă economică, Parlamentul ar trebui să solicite o estimare a numărului persoanelor afectate și a costului total al conformării.
O obligație legală generală nu ar trebui introdusă fără evaluarea cheltuielilor pe care le generează pentru cetățeni.
Evidența electronică a absolvenților. O nouă problemă de protecție a datelor personale
Potrivit informațiilor privind forma amendată a proiectului, verificarea absolvirii cursului ar urma să fie realizată printr-o evidență electronică gestionată de Autoritatea Rutieră Română.
O asemenea soluție poate simplifica verificarea îndeplinirii obligației și poate reduce riscul utilizării unor certificate false.
Totuși, constituirea unei baze de date presupune prelucrarea informațiilor personale ale utilizatorilor.
În consecință, trebuie stabilite expres categoriile de date colectate, scopul prelucrării, durata păstrării și instituțiile care pot consulta evidența.
De asemenea, trebuie clarificat dacă operatorii comerciali de închiriere vor avea acces la această bază de date și, dacă da, în ce condiții.
Regulamentul general privind protecția datelor — GDPR — impune respectarea principiilor legalității, transparenței, limitării scopului și reducerii la minimum a datelor prelucrate.
Simplul fapt că o bază de date este creată prin lege nu elimină obligația de a demonstra necesitatea și proporționalitatea prelucrării.
Pentru ADOR, acesta este unul dintre punctele care justifică examinarea atentă a textului final.
Siguranța rutieră poate fi îmbunătățită fără transformarea fiecărei obligații administrative într-un mecanism excesiv de colectare a datelor personale.
Deținătorii permiselor de conducere ar putea fi exceptați. Este suficientă această diferențiere?
Forma amendată a inițiativei prevede exceptarea persoanelor care dețin un permis de conducere valabil.
Rațiunea unei asemenea diferențieri este că titularii permiselor au parcurs deja o formă de pregătire privind regulile circulației.
Totuși, utilizarea unei trotinete electrice prezintă particularități care nu sunt identice cu cele ale conducerii unui autoturism.
Echilibrul, vizibilitatea redusă, vulnerabilitatea la denivelări și interacțiunea cu pietonii sunt elemente care necesită atenție distinctă.
Din această perspectivă, Parlamentul trebuie să clarifice dacă obiectivul cursului este exclusiv cunoașterea legislației rutiere sau și însușirea unor reguli practice de utilizare în siguranță.
Dacă pregătirea privește numai legislația, exceptarea titularilor de permise poate avea o justificare rezonabilă.
Dacă include și instruire specifică trotinetelor electrice, diferența de tratament trebuie fundamentată suplimentar.
Această observație nu presupune că exceptarea ar fi nelegală. Ea evidențiază necesitatea unei justificări coerente între scopul măsurii și categoriile de persoane cărora li se aplică.
O reglementare eficientă trebuie să evite atât obligațiile inutile, cât și excepțiile care ar putea diminua rezultatul urmărit.
Senatul are termen până la 17 octombrie. Proiectul nu este încă lege
La 30 septembrie 2026, plenul Senatului a aprobat prelungirea termenului de adoptare tacită a inițiativei de la 45 la 60 de zile.
Potrivit fișei legislative oficiale, noul termen este 17 octombrie 2026.
La 7 octombrie, Comisia juridică a depus Raportul nr. 270, favorabil cu amendamente, iar Comisia pentru apărare a depus Raportul nr. 935, de asemenea favorabil cu amendamente. (Senatul României)
Aceasta reprezintă o etapă importantă, dar nu echivalează cu adoptarea legii.
Proiectul trebuie să parcurgă în continuare procedura parlamentară, inclusiv examinarea de către Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională.
Până la finalizarea procedurii și intrarea în vigoare a unui eventual act normativ, utilizatorii trotinetelor electrice nu au o nouă obligație de absolvire a cursului în temeiul acestei propuneri.
Această precizare este necesară pentru a evita prezentarea unei inițiative legislative drept o reglementare deja aplicabilă.
Intransigent: siguranța rutieră trebuie să producă rezultate, nu doar obligații noi
Propunerea L425/2026 pornește de la o problemă legitimă: participarea în siguranță la traficul rutier a persoanelor care utilizează trotinete electrice.
Dar adoptarea unei noi obligații trebuie însoțită de explicații privind eficiența, costurile și modalitatea de aplicare.
Intransigent consideră necesară clarificarea publică a costului cursurilor, a instituțiilor care le vor organiza, a condițiilor de certificare și a garanțiilor privind protecția datelor personale.
Pentru ADOR, analiza trebuie să urmărească proporționalitatea obligației, accesibilitatea pentru minori și evitarea unor diferențe de tratament insuficient justificate.
Parlamentul are posibilitatea să construiască o reglementare utilă, dar rezultatul depinde de conținutul normelor, nu de simpla existență a unui certificat.
Siguranța rutieră nu se obține prin înmulțirea documentelor, ci prin reguli clare, instruire eficientă, infrastructură adecvată și aplicarea consecventă a legii.
