- 782.940.717,78 lei: patrimoniul orașului nu încăpea corect în propria contabilitate
- 45,37 milioane lei figurau încă drept „investiții în curs”, deși multe erau deja terminate
- Pictor Rosenthal: lucrări de 243.508,76 lei neexecutate, dar deja intrate în circuitul de plată
- Străpungerea Laboratorului: aproape 183.000 de lei pentru lucrări și materiale care nu se regăseau în fapt
- „Grup sanitar în parc”: Curtea nu mai vorbește doar despre eroare, ci despre prejudiciu
- George Coșbuc: 12.030,64 lei pentru lucrări neexecutate. Curtea consemnează „prejudicierea bugetului local”
- Spiru Haret: aceeași schemă, alți bani publici — lucrări neexecutate și materiale nepuse în operă
- Contract de aproape 62 milioane lei pentru autobuze electrice. Penalități estimate: 118.531,94 lei
- 11 finanțări încetate, 3,46 milioane lei datorii neraportate și alte 9,3 milioane rămase în „investiții în curs”
782.940.717,78 lei: patrimoniul orașului nu încăpea corect în propria contabilitate
Prima constatare este uriașă prin dimensiune. La 31 decembrie 2025, Municipiul Ploiești deținea 8.243.132,21 mp de terenuri și spații publice care nu erau evaluate și înregistrate corespunzător, ceea ce a dus, potrivit Curții, la subevaluarea activelor necurente și a patrimoniului cu 782.940.717,78 lei. Printre bunurile indicate apar terenuri aferente Hipodromului, Sălii Sporturilor „Olimpia”, Incintei 1 a Parcului „Constantin Stere”, dar și suprafețe din parcări și parcuri.
Nu sunt 782 de milioane „dispărute”. Problema este alta și suficient de gravă fără artificii: Primăria nu avea în situațiile financiare o imagine fidelă a unei părți masive din propriul patrimoniu. Curtea avertizează inclusiv asupra riscului patrimonial atunci când existența și valoarea bunurilor nu sunt susținute de evidențe și controale viabile.
Documentul mai conține o anomalie care merită lămurită oficial. Cele două valori detaliate — 525.360.435 lei și 201.770.096 lei — însumează 727.130.531 lei, nu 782.940.717,78 lei. Diferența este de 55.810.186,78 lei, iar textul nu explică de unde provine. (Curtea de Conturi)
Curtea cere evaluarea și înregistrarea tuturor bunurilor. Termen: 31 mai 2027.
45,37 milioane lei figurau încă drept „investiții în curs”, deși multe erau deja terminate
O investiție poate fi în șantier, poate fi terminată, recepționată sau transferată beneficiarului. În contabilitatea unei administrații serioase, aceste stări trebuie să fie diferite. La Ploiești, Curtea a găsit 45.375.940 lei menținuți nejustificat în contul „Active fixe corporale în curs de execuție”.
Din această sumă, 29.330.521,88 lei reprezentau investiții finalizate și deja transmise spitalelor ori operatorului de transport public. Alte 1.644.672,48 lei priveau obiective finalizate și recepționate, dar care nu fuseseră înregistrate corespunzător. Iar 14.400.745,47 lei proveneau din obiective terminate în 2024–2025, dar nerecepționate ori cu recepțiile amânate sau respinse fără ca verificarea remedierilor și finalizarea procedurii să fie duse ulterior până la capăt.
Așadar, problema nu este că Primăria „a pierdut” 45 de milioane. Problema este că bilanțul spunea despre investiții un lucru, iar realitatea administrativă spunea altul. Or, dacă o administrație nu știe exact ce a terminat, ce a recepționat și ce a transferat, atunci evidența contabilă încetează să mai fie instrument de control și devine doar un registru întârziat al realității.
Curtea cere clarificarea fiecărei poziții și înregistrarea corectă a activelor. Termen: 31 mai 2027.
Pictor Rosenthal: lucrări de 243.508,76 lei neexecutate, dar deja intrate în circuitul de plată
La Cartierul Pictor Rosenthal, limbajul auditului devine mult mai greu. Curtea nu mai vorbește despre simple reclasificări contabile, ci despre 243.508,76 lei reprezentând lucrări neexecutate, facturate și acceptate la plată. Din această sumă, 34.219,17 lei fuseseră deja decontați, iar 209.289,59 lei erau facturați și înregistrați contabil, dar încă neachitați. Pentru suma plătită nejustificat fuseseră calculate penalități de 18.146,33 lei.
Dar aici nu se termină povestea. O factură de 1.574.150,41 lei fusese achitată integral fără reținerea garanției de bună execuție de 123.590,32 lei. O altă factură, de 1.837.897,07 lei, emisă în decembrie 2024, fusese înregistrată contabil abia în 2025.
Puse cap la cap, faptele arată exact de ce Curtea cere mai mult decât o corecție pe hârtie: stabilirea întinderii prejudiciului, recuperarea lui cu accesorii, extinderea verificărilor asupra plăților similare, regularizarea sumelor și constituirea garanției.
Constructorul poate emite factura. Dar lucrarea trebuie verificată, certificată și acceptată de beneficiar. Tocmai de aceea, aici întrebarea nu este numai cine a facturat, ci cine a confirmat că ceea ce era pe hârtie exista și în teren.
Termen: 31 mai 2027.
Străpungerea Laboratorului: aproape 183.000 de lei pentru lucrări și materiale care nu se regăseau în fapt
La „Străpungere strada Laboratorului în prelungirea străzii Ghe. Gr. Cantacuzino”, Curtea a identificat 182.863,19 lei reprezentând lucrări neexecutate și materiale nepuse în operă, deși acestea figurau într-o situație de plată. Factura aferentă avea valoarea de 1.616.438,26 lei și a fost ulterior înregistrată și achitată integral în 2026. Penalitățile calculate de municipalitate: 6.766,01 lei.
Contextul agravează întrebările. Termenul de execuție expirase la 29 iulie 2025, lucrările nu erau finalizate, iar liderul asocierii executante ajunsese între timp în insolvență. Curtea consemnează că, până la audit, nu îi fuseseră prezentate documente care să demonstreze finalizarea lucrărilor, acceptarea lor și calcularea integrală a penalităților.
Scrisoarea cere stabilirea prejudiciului, recuperarea lui, finalizarea lucrărilor și aplicarea clauzelor contractuale.
Și aici documentul Curții conține o mică neconcordanță care trebuie spusă exact: constatarea indică 182.863,19 lei, iar recomandarea 182.865,19 lei. Sunt numai 2 lei diferență, dar într-un audit financiar cifrele trebuie să se închidă până la ultimul leu.
Problema reală rămâne însă mult mai mare: cum ajung lucrări inexistente în situații care intră în circuitul de plată?
Termen: 31 mai 2027.
„Grup sanitar în parc”: Curtea nu mai vorbește doar despre eroare, ci despre prejudiciu
La Administrația Parcului Memorial „Constantin Stere”, obiectivul „Grup sanitar în parc” a produs una dintre cele mai clare constatări din document: 36.333,89 lei plătiți nejustificat pentru cantități de lucrări neexecutate. Prestatorul a emis ulterior o factură rectificativă, iar instituția a solicitat penalități contractuale de 4.360 lei.
Investiția fusese finanțată prin asocierea Municipiului Ploiești cu Județul Prahova. Județul contribuia cu 197.000 lei, municipiul cu 100.000 lei, iar HCL 286/2025 stabilea că ordonatorul principal de credite și Administrația Parcului „Constantin Stere” urmau să ducă investiția la îndeplinire. (Primăria Municipiului Ploiești)
Aici formularea Curții este esențială: cazul este tratat drept abatere cauzatoare de prejudiciu. Prin urmare, nu se cere doar corectarea contabilă. Se cere stabilirea întinderii prejudiciului, recuperarea sumelor cu accesoriile aferente și extinderea verificărilor asupra altor plăți de capital.
Asta schimbă dimensiunea cazului. Nu mai este vorba doar despre cei 36.333,89 lei găsiți. Curtea cere verificarea mecanismului care a permis plata și a altor operațiuni din aceeași categorie.
Termen: 31 mai 2027.
George Coșbuc: 12.030,64 lei pentru lucrări neexecutate. Curtea consemnează „prejudicierea bugetului local”
La renovarea corpului C2 al Școlii Gimnaziale „George Coșbuc”, auditorii au găsit 12.030,64 lei plăți nedatorate, rezultate din decontarea unor cantități de lucrări care nu fuseseră executate. Pentru această sumă, municipalitatea calculase penalități contractuale de 1.963,39 lei.
De această dată, impactul este formulat fără echivoc: prejudicierea bugetului local și prezentarea unor date eronate în situațiile financiare.
Investiția era finanțată din bani alocați prin bugetul Ministerului Dezvoltării în cadrul PNRR. De aceea, Curtea nu cere doar recuperarea prejudiciului de la cel responsabil. Cere și regularizarea sumelor cu bugetul de stat, inclusiv a accesoriilor, precum și extinderea verificărilor asupra plăților similare.
12.000 de lei pot părea puțini într-un buget municipal uriaș. Dar principiul nu se schimbă odată cu valoarea. Dacă o lucrare nu a fost executată, suma datorată pentru acea lucrare este zero, fie că vorbim despre 4.000, 12.000 sau 400.000 de lei.
Ceea ce trebuie explicat nu este doar cine a emis factura, ci cine a verificat cantitatea, cine a acceptat situația de lucrări și cum a ajuns plata să fie efectuată.
Termen: 31 mai 2027.
Spiru Haret: aceeași schemă, alți bani publici — lucrări neexecutate și materiale nepuse în operă
La Colegiul „Spiru Haret”, Curtea identifică aceeași anomalie: 4.276,04 lei plătiți pentru lucrări neexecutate și materiale nepuse în operă. Penalitățile calculate ulterior au fost de 959,59 lei. Impactul menționat de auditori este din nou direct: prejudicierea bugetului local și raportarea eronată a activelor fixe.
Există și un traseu administrativ clar al investiției. Prin HCL 97/25.02.2025, Consiliul Local a aprobat documentația tehnică și indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea punctului termic, iar hotărârea spune explicit că Direcția Tehnic-Investiții și Direcția Economică trebuiau să o ducă la îndeplinire. (Primăria Municipiului Ploiești)
Asta nu înseamnă că aceste direcții sunt automat vinovate. Înseamnă însă că traseul verificării poate și trebuie reconstituit: cine a întocmit situația de lucrări, cine a verificat-o tehnic, cine a confirmat cantitățile, cine a acordat vizele și cine a ordonanțat plata.
Curtea cere stabilirea prejudiciului, recuperarea banilor și extinderea controlului asupra altor plăți de aceeași natură.
Termen: 31 mai 2027.
Contract de aproape 62 milioane lei pentru autobuze electrice. Penalități estimate: 118.531,94 lei
Contractul nr. 6852/04.04.2024 avea o valoare totală de 61.979.367,38 lei, inclusiv TVA, și privea achiziția de autobuze electrice și stații de încărcare. Curtea constată însă că urmărirea contractului nu s-a făcut corespunzător în ceea ce privește recepția cantitativă și respectarea graficului de livrare pentru 6 autobuze electrice și 20 de stații de încărcare lentă.
Efectul financiar calculat de auditori: penalități contractuale estimate la 118.531,94 lei.
Cuvântul „estimate” contează. Nu avem încă în document un prejudiciu definitiv de această valoare. Avem însă un contract de aproape 62 de milioane de lei în care Curtea spune că monitorizarea termenelor nu a fost făcută corespunzător și că trebuie verificat dacă furnizorul datorează penalități.
Curtea cere analiza graficului de livrare și a întregii documentații, stabilirea penalităților conform contractului și recuperarea lor dacă se confirmă.
Un contract public nu se termină când este semnat. Atunci începe partea în care administrația trebuie să-l urmărească. Dacă furnizorul întârzie, contractul trebuie să aibă consecințe, nu doar termene decorative.
Termen: 31 mai 2027.
11 finanțări încetate, 3,46 milioane lei datorii neraportate și alte 9,3 milioane rămase în „investiții în curs”
Ultimul punct al acestei părți deschide un capitol care va reveni constant în Scrisoarea Curții: fondurile externe nerambursabile.
În 2023–2024, UATM Ploiești solicitase încetarea a 11 contracte de finanțare pentru proiecte privind unități de învățământ, eficientizarea energetică, locuințe sociale, mobilitate și alte investiții. La finalul lui 2025, însă, municipalitatea nu înregistrase și nu raportase datorii de 3.465.075 lei reprezentând sume de restituit autorităților de certificare, management ori agențiilor de plată.
În paralel, în contabilitate continuau să existe 9.309.266 lei drept investiții în curs aferente unor obiective pentru care fusese cerută încetarea finanțării, fără documente suficiente pentru analiza și clarificarea situației lor.
Impactul indicat de Curte este serios: rezultat patrimonial supraevaluat, datorii curente subevaluate și risc de pierdere patrimonială asociat investițiilor nefinalizate sau abandonate.
Atenție: nici cei 3,46 milioane și nici cei 9,3 milioane nu pot fi numiți automat „prejudicii”. Curtea cere verificarea proiect cu proiect, stabilirea sumelor efectiv de restituit și evaluarea investițiilor rămase fără finanțare.
Termen: 31.05.2027.
Va urma…
