Una dintre cele mai importante condiții pentru orice demnitar care pretinde o carieră academică solidă este dovada clară și verificabilă a parcursului universitar. În cazul domnului Nicușor Dan, CV-ul oferit publicului menționează următoarele: „1989–1992: Student la Facultatea de Matematică, Universitatea București.” Nimic mai mult. Priviți imaginea de mai jos cu CV-ul lui Nicușor Dan, din vremea când nu era atât de protejat de instituțiile statului ca acum, care apare și în prezent pe site-ul Camerei Deputaților. Este un CV jalnic care ridică multe semne de întrebare după cum veți putea citi mai jos și nu e demn de un președinte de țară, oricât de olimpic a fost acum circa 40 de ani.
Această formulare este, în sine, problematică. Potrivit prevederilor Legii educației naționale și a reglementărilor în vigoare în perioada respectivă, absolvirea unei facultăți însemna finalizarea cursurilor, promovarea tuturor examenelor din planul de învățământ și susținerea examenului de licență. Omisiunea explicită a frazei „absolvent al Facultății” sau „licențiat în Matematică” sugerează că fie nu a absolvit, fie a ales deliberat să ascundă acest detaliu esențial.
Această situație ridică întrebări cu relevanță juridică și instituțională:
- A fost admis la studii universitare în străinătate fără diplomă de licență?
- Dacă a absolvit, de ce nu menționează anul și titlul obținut?
- Este această omisiune o simplă neatenție sau o omisiune strategică?
În contextul în care CV-ul este un document de reprezentare publică și de legitimitate profesională, lipsa clarificărilor privind licența universitară reprezintă o vulnerabilitate gravă în imaginea de om al legii, științei și administrației pe care primarul Capitalei dorește să o cultive.
ENS Paris – între elitism academic și ambiguitate funcțională
École Normale Supérieure (ENS) din Paris este, fără îndoială, un bastion al excelenței academice franceze, recunoscut pentru nivelul extrem de selectiv de admitere și pentru statutul special oferit celor care îl parcurg. În CV-ul său, domnul Nicușor Dan menționează că a fost „student la ENS Paris, între 1992 și 1995”. Dar nu oferă nicio detaliere a statutului, formei de admitere sau a recunoașterii academice primite. Aici apare o disonanță majoră.
École Normale Supérieure (ENS) din Paris este recunoscută ca una dintre cele mai prestigioase instituții academice din Franța, având un sistem de admitere extrem de selectiv și oferind două căi principale de acces pentru studenți:
- Normaliens-élèves: Aceștia sunt funcționari publici în formare, admiși prin concursuri naționale riguroase, de obicei după doi ani de clase pregătitoare (CPGE). Ei beneficiază de o remunerație lunară și au obligația de a lucra pentru statul francez timp de zece ani după finalizarea studiilor.
- Normaliens-étudiants: Aceștia sunt studenți internaționali sau francezi admiși pe baza unui dosar academic solid, fără a fi funcționari publici și fără obligații postuniversitare. Ei nu primesc remunerație și nu au statutul de funcționar stagiar, dar urmează același program academic ca și normaliens-élèves.
În cazul domnului Nicușor Dan, CV-ul său menționează că a fost „student la ENS Paris între 1992 și 1995”, fără a specifica statutul său exact în cadrul instituției. Conform informațiilor disponibile, el a fost admis în 1992 la ENS printr-un concurs internațional, după ce obținuse medalii de aur la Olimpiadele Internaționale de Matematică. Acest tip de concurs este destinat studenților internaționali și conduce la statutul de normalien-étudiant, fără remunerare și fără obligații postuniversitare. edupedu.rofr.wikipedia.org+2ens-paris-saclay.fr+2fr.wikipedia.org+2
Este important de menționat că, pentru a fi admiși ca normalien-étudiant, candidații trebuie să fi finalizat cel puțin un an de studii universitare de licență în țara lor de origine. În cazul domnului Dan, CV-ul său indică faptul că a fost student la Facultatea de Matematică a Universității din București între 1989 și 1992, dar nu menționează obținerea unei diplome de licență. Această omisiune ridică întrebări cu privire la eligibilitatea sa pentru admiterea la ENS, deși performanțele sale excepționale la olimpiadele internaționale ar fi putut constitui un factor decisiv în procesul de selecție.
În concluzie, deși domnul Nicușor Dan a urmat studii la ENS Paris, lipsa detaliilor privind statutul său exact și absența mențiunii unei diplome de licență în CV-ul său creează o zonă de incertitudine. În contextul în care transparența și claritatea informațiilor sunt esențiale pentru încrederea publicului, ar fi benefic ca aceste aspecte să fie clarificate în mod oficial.
École Normale Supérieure (ENS) NU este parte din Sorbona
École Normale Supérieure (ENS) este o instituție distinctă, care NU face parte din „Université Paris-Sorbonne” și nu este subordonată acesteia. ENS este o grande école, adică o instituție separată de universitățile clasice din Franța, cu un regim special de admitere, funcționare și finanțare. Funcționează sub tutela Ministerului Educației Naționale din Franța, dar nu este o componentă a Sorbonei.
În spațiul public românesc, numele „Sorbona” este adesea invocat ca simbol al excelenței academice franceze. Totuși, o analiză atentă a structurilor universitare din Franța relevă că École Normale Supérieure (ENS) din Paris nu face parte din Sorbona.
ENS Paris: o instituție distinctă
Fondată în 1794, École Normale Supérieure (ENS) este una dintre cele mai prestigioase „grandes écoles” din Franța. Aceste instituții sunt separate de universitățile tradiționale și au propriile criterii de admitere, programe și diplome. ENS este specializată în formarea profesorilor și cercetătorilor de înalt nivel în domeniile științelor exacte și umaniste.fr.wikipedia.org+1phys.ens.fr+1
ENS funcționează sub autoritatea directă a Ministerului Educației Naționale din Franța și este membră a Université Paris Sciences et Lettres (PSL), un consorțiu de instituții academice de elită. Această afiliere nu implică o subordonare față de Sorbona.fr.wikipedia.org+1fr.wikipedia.org+1
Ce este „Sorbona”?
Termenul „Sorbona” are o semnificație istorică și instituțională specifică în Franța. Inițial, „La Sorbonne” a fost un colegiu fondat în secolul al XIII-lea. După reformele universitare din 1970, Universitatea din Paris a fost divizată în mai multe universități independente, dintre care unele au păstrat numele „Sorbona” în denumirea lor:
- Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne
- Université Paris 3 Sorbonne Nouvelle
- Université Paris 4 Paris-Sorbonne (care a fuzionat ulterior în Sorbonne Université)pantheonsorbonne.fr
Este important de menționat că ENS nu este afiliată niciuneia dintre aceste instituții.
Așadar, École Normale Supérieure (ENS) din Paris nu face parte din Sorbona și nu este subordonată acesteia. Este o instituție distinctă, cu propriile sale tradiții și structuri academice. Prin urmare, orice afirmație conform căreia absolvirea ENS echivalează cu absolvirea Sorbonei este inexactă și poate induce în eroare.
Doctoratul din Franța: validat academic, dar pe ce bază legală?
În continuarea parcursului său, Nicușor Dan afirmă că a urmat un doctorat în matematică la Universitatea Paris 13, între 1993 și 1998. Aceasta este, fără îndoială, o realizare remarcabilă în termeni de cercetare pură. Însă din punct de vedere instituțional, această afirmație ridică întrebări structurale: A fost acceptat legal în programul doctoral? A existat o procedură de echivalare academică a studiilor anterioare? A fost recunoscut acest doctorat în România, conform legii?
În contextul parcursului academic al domnului Nicușor Dan, care menționează obținerea unui doctorat în matematică la Universitatea Paris 13 între 1993 și 1998, este esențial să analizăm conformitatea acestuia cu cerințele legale și procedurale atât din Franța, cât și din România.
Admiterea la doctorat în Franța: cerințe și proceduri
În sistemul de învățământ superior francez, accesul la studiile doctorale presupune, în mod obișnuit, deținerea unei diplome de master sau a unui echivalent recunoscut. Conform informațiilor furnizate de Campus France, pentru a se înscrie la un program de doctorat, candidatul trebuie să aibă o diplomă de master sau echivalentă și să fie acceptat de o școală doctorală, după identificarea unui subiect de cercetare și a unui conducător de doctorat campusfrance.org.
În cazul în care candidatul nu deține o diplomă de master, este posibilă admiterea pe baza unei diplome de licență, cu condiția ca aceasta să fie recunoscută ca echivalentă cu nivelul necesar de studii. Această echivalare este evaluată de instituția de învățământ superior franceză, care poate accepta candidați cu diplome străine în funcție de meritele academice și de relevanța studiilor anterioare.
Recunoașterea doctoratului în România: proceduri și implicații
Pentru ca un doctorat obținut în străinătate să fie recunoscut în România, este necesară parcurgerea unei proceduri de echivalare prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED). Conform informațiilor disponibile, CNRED recunoaște diplomele de doctor obținute la instituții acreditate de învățământ superior din străinătate, în scopul ocupării unei funcții didactice sau de cercetare în cadrul instituțiilor din România .doctorat.ase.rocnred.edu.ro
Procedura implică depunerea unui dosar care să conțină diploma de doctor și alte documente relevante, precum suplimentul la diplomă sau foaia matricolă. Recunoașterea este esențială pentru accesul la poziții academice și de cercetare în România.e-studii.ro+2cnred.edu.ro+2cnred.edu.ro+2
În absența unor informații clare privind echivalarea studiilor anterioare și recunoașterea oficială a doctoratului în România, este dificil să evaluăm conformitatea parcursului academic al domnului Nicușor Dan cu cerințele legale. Transparența în prezentarea acestor informații este esențială pentru a asigura încrederea publicului în integritatea și competențele liderilor politici.
Trei ani de tăcere: 1995–1998 – o perioadă neelucidată în parcursul academic al lui Nicușor Dan
În analiza traiectoriei academice a domnului Nicușor Dan, perioada 1995–1998 prezintă o lipsă de informații detaliate. Conform CV-ului său, între finalizarea studiilor la École Normale Supérieure (ENS) în 1995 și obținerea doctoratului în matematică la Universitatea Paris 13 în 1998, nu sunt menționate activități specifice desfășurate în acest interval.
Este important de menționat că, în sistemul educațional francez, studiile doctorale implică o perioadă de cercetare intensivă, sub îndrumarea unui conducător de doctorat, culminând cu susținerea unei teze. În cazul domnului Dan, teza sa, intitulată „Courants de Green et prolongement méromorphe”, a fost susținută în 1998, sub coordonarea profesorilor Christophe Soulé și Daniel Barsky. Această informație este confirmată de surse publice, inclusiv de Wikipedia .en.wikipedia.org
Cu toate acestea, absența detaliilor privind activitățile desfășurate în perioada 1995–1998 în CV-ul oficial ridică întrebări legitime. În contextul în care transparența și claritatea informațiilor sunt esențiale pentru încrederea publicului, ar fi benefic ca aceste aspecte să fie clarificate în mod oficial. O prezentare detaliată a activităților desfășurate în această perioadă ar contribui la o înțelegere completă a parcursului academic și profesional al domnului Nicușor Dan. Partea bună e că CCR nu a protejat și CV-urile, ci doar averile.
Școala Normală Superioară București: între aspirația academică și realitatea instituțională
Între anii 2000 și 2006, domnul Nicușor Dan a fost director executiv și cofondator al Școlii Normale Superioare București (SNSB), o inițiativă menită să aducă în România un model educațional inspirat de École Normale Supérieure din Paris. Această instituție a fost concepută ca un centru de excelență în științele fundamentale, având ca scop atragerea și formarea celor mai buni studenți români în domeniul cercetării științifice.
Conform informațiilor disponibile, SNSB a fost înființată în colaborare cu Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române și a început activitatea în 2001, oferind inițial un ciclu pregătitor pentru studenți. În 2003, prin Hotărârea Guvernului nr. 693, Fundația „Școala Normală Superioară” a fost recunoscută ca instituție de învățământ superior de utilitate publică, cu specializarea în matematică. Ulterior, în 2009, SNSB a obținut acreditarea ARACIS pentru patru programe de studii masterale în domeniile matematică și biologie. imar.ro+1imar.ro+1imar.ro+1imar.ro+1
Cu toate acestea, este important de menționat că, începând cu anul academic 2024-2025, două programe de masterat ale SNSB în domeniile biologie și matematică au fost lichidate, conform deciziilor ARACIS, din cauza neîndeplinirii standardelor de calitate. parintisipitici.ro
În concluzie, deși SNSB a fost o inițiativă lăudabilă, menită să contribuie la dezvoltarea cercetării științifice în România, parcursul său instituțional a întâmpinat dificultăți semnificative. Este esențial ca, în prezentarea activităților sale, domnul Nicușor Dan să ofere o imagine completă și transparentă a statutului și evoluției SNSB, pentru a asigura o înțelegere corectă a contribuției sale în domeniul educațional.
Rezumat articol…
Un CV cu fisuri grave de credibilitate: între prestigiu și opacitate
Într-o societate în care transparența și onestitatea sunt piloni esențiali ai încrederii publice, documentele oficiale ale liderilor trebuie să reflecte cu acuratețe și completitudine parcursul lor profesional. Analiza CV-ului domnului Nicușor Dan, președinte al României, evidențiază o serie de incongruențe și omisiuni care merită o atenție deosebită.
- Studiile universitare: o diplomă de licență neclară
Conform informațiilor disponibile, domnul Dan a fost student la Facultatea de Matematică a Universității din București între 1989 și 1992. Totuși, nu există mențiuni explicite privind obținerea diplomei de licență. Această lipsă de claritate ridică întrebări, având în vedere că, în mod obișnuit, accesul la studii postuniversitare, precum cele de la École Normale Supérieure (ENS) din Paris, necesită finalizarea studiilor de licență.
- Perioada 1995–1998: o etapă neelucidată
Între finalizarea studiilor la ENS în 1995 și obținerea doctoratului în 1998, CV-ul domnului Dan nu oferă detalii despre activitățile desfășurate. Deși este posibil ca această perioadă să fi fost dedicată cercetării pentru teza de doctorat, lipsa informațiilor specifice poate genera incertitudini privind parcursul său profesional în acest interval.
- Școala Normală Superioară București: statut și recunoaștere
Domnul Dan a fost cofondator și director executiv al Școlii Normale Superioare București (SNSB) între 2000 și 2006. Această instituție, inspirată de modelul ENS din Paris, a fost înființată în colaborare cu Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române. În 2003, Fundația „Școala Normală Superioară” a fost recunoscută ca instituție de învățământ superior de utilitate publică, iar în 2009 a obținut acreditarea ARACIS pentru patru programe de studii masterale în domeniile matematică și biologie. Cu toate acestea, începând cu anul academic 2024-2025, două programe de masterat ale SNSB în domeniile biologie și matematică au fost lichidate, conform deciziilor ARACIS, din cauza neîndeplinirii standardelor de calitate.
- Claritatea și completitudinea informațiilor: o necesitate
Transparența în prezentarea parcursului academic și profesional este esențială pentru menținerea încrederii publice. Lipsa detaliilor privind obținerea diplomei de licență, activitățile desfășurate între 1995 și 1998 și statutul exact al SNSB pot genera suspiciuni și pot afecta percepția asupra integrității și competențelor domnului Dan.
În lumina acestor observații, este recomandabil ca domnul Nicușor Dan să ofere clarificări suplimentare privind aspectele menționate. O prezentare detaliată și transparentă a parcursului său academic și profesional ar contribui la consolidarea încrederii publice și la evitarea interpretărilor eronate sau a speculațiilor nefondate.


























