În timp ce spitalele se zbat în subfinanțare, școlile se închid din lipsă de elevi, iar orașele se sufocă în gunoaie, Guvernul României – printr-o hotărâre semnată de premierul interimar Marian-Cătălin Predoiu – a decis alocarea sumei de 18.620.879,82 euro pentru a contribui la… Instrumentul European pentru Pace (EPF).
Pe 14 martie 2025, România a primit o “instiințare de plată”, cu număr oficial 4440250038, prin care ni se cerea, cu zâmbetul pe buze al birocrației de la Bruxelles, să achităm partea noastră de contribuție la Pilonul II al acestui așa-zis fond pentru pace. Motivul? O decizie europeană din 2021 – Decizia (PESC) 2021/509 – care obligă toate statele membre să contribuie financiar la acest mecanism extern al UE.
România plătește, dar ce primește?
Decizia este justificată birocratic printr-o notă de fundamentare a Ministerului Afacerilor Externe, care invocă Programul de Guvernare 2024-2028. Se vorbește despre “rolul României în cadrul Uniunii Europene” și despre “consolidarea obiectivelor comune”. Dar în practică, documentele arată altceva: banii nu sunt pentru România, ci pentru finanțarea unor operațiuni militare și pseudo-diplomatice externe – în Ucraina, Mali, Mozambic sau în alte zone de conflict unde interesele noastre sunt cel puțin discutabile.
Aproape 19 milioane de euro din bugetul de stat (de fapt, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului) sunt direcționați pentru plata unei contribuții obligatorii calculate în funcție de produsul național brut (GNI) – un coeficient de 2,02% pentru România. Cu alte cuvinte, Bruxellesul stabilește suma, iar Bucureștiul aprobă fără comentarii.
Unde e dezbaterea publică?
Decizia a fost adoptată în grabă, printr-o simplă Hotărâre de Guvern, fără dezbatere în Parlament și fără consultarea publicului. Nicio explicație în spațiul public despre scopul precis al fondului, beneficiile pentru România sau modul în care se vor cheltui acești bani. O tăcere suspectă, pe bani mulți.
Nu contestăm nevoia de a susține pacea – dar cetățenii au dreptul să știe unde merg banii lor, cu ce rezultate și cu ce garanții. Să finanțăm echipamente militare în Ucraina mai ori Africa sau în alte regiuni de conflict fără o minimă transparență pare mai degrabă o aventură bugetară, nu o politică de stat coerentă.
Cât va mai tăcea România?
Decizia (PESC) 2021/509 este un document european complex, dar nu inatacabil. România ar putea cere derogări, reevaluări ale cotei de contribuție sau condiționări clare privind destinația banilor. Însă, de ani buni, ne-am obișnuit să fim elevul ascultător din clasa UE, care plătește fără să întrebe. Chiar și atunci când cetățenii sunt cei care suportă costurile în lipsa căldurii, educației sau serviciilor de bază.
Ministerului Afacerilor Externe să publice detalii despre toate contribuțiile României la EPF, beneficiile concrete obținute și criteriile pe baza cărora s-a făcut această plată. Avem dreptul să știm. Și avem datoria să întrebăm.
