Republica de sub Castani sau republica improvizației administrative, chiar abuzive? Comparație cu șase municipii din țară

Între oraș viu și administrație fără reguli

Nu festivalul este problema. Nu muzica, nu oamenii care ies la plimbare, nu copiii, nu sportul, nu ideea de a scoate orașul din amorțeală. Un municipiu are dreptul să organizeze evenimente, să folosească piețe, bulevarde, parcuri și zone pietonale pentru viață comunitară.

Problema apare când domeniul public este tratat ca un decor administrativ, nu ca un bun al comunității care trebuie folosit pe bază de reguli clare, hotărâri asumate, avize, convenții, taxe, responsabilități și transparență.

La Ploiești, „Republica de sub Castani” nu mai este un simplu eveniment de weekend. Documentele publice ale Primăriei arată că proiectul a fost gândit pentru perioada mai–septembrie, în fiecare weekend, câte două zile pe săptămână. În proiectul de hotărâre pus în transparență în aprilie 2026 se propunea expres aprobarea organizării proiectului anual, în perioada mai–septembrie, „în fiecare weekend”.

Aici începe întrebarea serioasă: poate fi un asemenea proiect tratat administrativ ca o simplă „activitate ocazională” și care folosește domeniul public după bunul plac al primarului?

Alte orașe folosesc domeniul public. Dar îl folosesc prin reguli clare

Comparația cu alte orașe nu ajută Primăria Ploiești. O încurcă.

Craiova, Iași, Timișoara, Sibiu, Oradea și Cluj-Napoca folosesc domeniul public pentru evenimente. Închid străzi, ocupă piețe, montează scene, autorizează comercianți, permit festivaluri. Deci discuția nu este dacă un oraș poate avea evenimente în spațiul public. Poate.

Diferența este alta: în orașele care își respectă propriul domeniu public, ocuparea acestuia este legată de un cadru local explicit.

La Craiova, Consiliul Local a adoptat HCL nr. 51/2026 privind aprobarea regulamentului local pentru amplasarea construcțiilor provizorii destinate comerțului stradal. Hotărârea aprobă un regulament local dedicat acestor activități, iar documentele fiscale locale stabilesc taxe pentru ocuparea temporară a domeniului public, cu plata anticipată. (HCL UsuR)

La Timișoara, există HCL nr. 369/2022, care aprobă regulamentul privind condițiile de desfășurare a comerțului stradal pe raza municipiului. Regulamentul stabilește cadrul pentru activități comerciale stradale de lungă durată și ocazionale în zone publice. (Primăria Timișoara) Timișoara are și o procedură publică specială pentru evenimente culturale în aer liber cu acces limitat, în baza HCL nr. 719/2025, cu cerere de ocupare temporară, documentație obligatorie și descărcarea avizului. (Servicii Primărie Timișoara) Pentru restricții de circulație, Primăria Timișoara are serviciu distinct pentru avizul comisiei de circulație, iar solicitările pentru evenimente sociale, economice, culturale sau sportive trebuie depuse cu cel puțin 10 zile înainte. (Servicii Primărie Timișoara)

La Oradea, există un regulament privind organizarea și desfășurarea activităților în zone publice, modificat prin HCL nr. 48/2025. Documentul are exact obiectul care lipsește, ca filozofie administrativă, din cazul Ploieștiului: activități în zone publice, nu doar improvizații punctuale. (Mol Oradea) Oradea are și HCL nr. 854/2025 privind taxele și tarifele locale pentru 2026, cu anexă pentru ocuparea temporară a domeniului public, comerț stradal și alte activități desfășurate pe domeniul public. (Mol Oradea) În plus, pentru evenimentele APTOR, există regulament de participare a comercianților, cu referire la convenția de ocupare temporară a domeniului public. (Oradea)

La Cluj-Napoca, HCL nr. 851/2017 aprobă Regulamentul de comercializare a produselor și serviciilor de piață pe raza municipiului. Regulamentul stabilește procedura de eliberare a acordului de funcționare și obligația comercianților de a deține acest acord. (Cluj-Napoca) Pentru 2026, Clujul are HCL nr. 760/2025 privind taxele și impozitele locale, iar Serviciul Autorizări Comerț are atribuții privind abonamentele de închiriere a domeniului public și privat ocupat cu construcții provizorii. (Cluj-Napoca)

La Iași, Consiliul Local a adoptat HCL nr. 191/2026 privind aprobarea calendarului evenimentelor publice care se desfășoară în municipiu în anul 2026. Hotărârea aprobă calendarul evenimentelor organizate de municipiu, calendarul evenimentelor realizate în parteneriat și împuternicește primarul să semneze acorduri de parteneriat. (HCL UsuR)

La Sibiu, documentele publice indică existența unui formular tip pentru organizarea de evenimente pe domeniul public, iar platforma de e-administrație include cereri pentru ocuparea domeniului public. (Primaria Sibiu) Sibiu are și HCL nr. 462/2025 privind modificarea hotărârii referitoare la taxele locale și taxele speciale pentru anul 2026, cu referire la plata anticipată în cazul ocupării domeniului public pentru perioade mai mici de o lună. (Primaria Sibiu)

Așadar, comparația este limpede: orașele mari nu fug de evenimente, dar nici nu lasă domeniul public la cheremul entuziasmului administrativ. Ele creează reguli, taxe, avize, acorduri, calendare și proceduri.

Ploieștiul a ales scurtătura: „activitate ocazională” pe cinci luni

La Ploiești, HCL nr. 226/2025 modifică Regulamentul privind amplasarea și funcționarea spațiilor comerciale cu caracter provizoriu pe terenurile aparținând domeniului public și privat al municipiului. În această hotărâre, „Republica de sub Castani” este introdusă la categoria „activități ocazionale – sărbători naționale și locale”. (Primăria Municipiului Ploiești)

Tot aceeași hotărâre stabilește pentru „Republica de sub Castani” perioada mai–septembrie. (Primăria Municipiului Ploiești)

Aici este fisura. Nu vorbim despre o zi națională, nu despre Dragobete, nu despre Mărțișor, nu despre o sărbătoare locală de trei zile. Vorbim despre o folosire repetată a domeniului public, pe parcursul mai multor luni.

Și, ca lucrurile să fie și mai clare, în aprilie 2026 Primăria Ploiești a pus în transparență un proiect special de HCL privind aprobarea organizării și desfășurării proiectului „Republica de sub Castani”. Acest proiect propunea organizarea anuală, în perioada mai–septembrie, în fiecare weekend. (Primăria Municipiului Ploiești)

Referatul de aprobare atașat acelui proiect spune chiar mai mult decât spun criticii: proiectul se desfășoară pe o durată de cinci luni, în fiecare weekend, iar o activitate cu o asemenea întindere temporală „depășește sfera unui eveniment ocazional standard”, necesitând o reglementare mai riguroasă și o planificare logistică dedicată.

Aceasta este proba-cheie. Nu o spune opoziția. Nu o spune presa. O spune documentația proiectului.

Cu alte cuvinte, administrația avea în față exact problema: „Republica de sub Castani” nu mai încape cinstit în cutia administrativă a evenimentelor ocazionale. Are nevoie de act special, reguli speciale, responsabilități speciale.

Când ai nevoie de HCL specială, nu o înlocuiești cu o comisie de circulație

O comisie de circulație poate aviza închiderea sau restricționarea traficului. Asta este rolul ei. Dar o comisie de circulație nu poate înlocui Consiliul Local când discutăm despre regimul general de folosire a domeniului public pe luni de zile.

La Ploiești, Primăria a comunicat punctual aprobări ale Comisiei Municipale pentru Transport și Siguranța Circulației, inclusiv pentru oprirea circulației în cadrul paradei motocicliștilor din Republica Rock, pe 4 iulie 2026. În același comunicat se arată că Biroul Rutier și Poliția Locală urmau să urmărească respectarea măsurii și fluența traficului. (Primăria Municipiului Ploiești)

Dar una este oprirea circulației pentru o paradă de 30 de minute și cu totul altceva este transformarea repetată a unei artere centrale în spațiu pietonal-festivalier pe durata unui sezon întreg.

Proiectul special de HCL privind Republica recunoștea tocmai această complexitate. El împărțea proiectul pe zone: Bulevardul Castanilor/Independenței ca zonă de mișcare și activități recreative, Sala Sporturilor/Parcul Regele Mihai I ca zonă de concerte și evenimente mari, iar centrul pietonal ca zonă culturală, comunitară și de alimentație publică.

Mai mult, proiectul prevedea principii de protecție: fără alimentație publică, fără food-truck-uri, fără camioane grele și fără scenă mare pe Bulevardul Castanilor. În referatul de aprobare se invocau protejarea castanilor, protejarea suprafețelor gazonate, protejarea sistemului de irigații și reducerea poluării fonice în zona Spitalului de Pediatrie.

Asta înseamnă că problema nu era minoră. Nu era o simplă bifă tehnică. Era un proiect cu impact asupra traficului, spațiului verde, comerțului, zgomotului, transportului public, spitalului, riveranilor și modului de folosire a domeniului public.

Iar aici întrebarea devine inevitabilă: dacă administrația știa că proiectul are nevoie de reglementare riguroasă, de ce a ajuns Ploieștiul să se sprijine, în practică, pe formula comodă a „activității ocazionale”?

Domeniul public nu se administrează prin voie bună

Primăria Ploiești are procedură pentru avizul de amplasare în cazul comerțului și publicității stradale. Pe pagina oficială se arată că taxa pentru analizarea documentațiilor și emiterea avizului de amplasare este prevăzută în regulamentele de publicitate și comerț aprobate prin HCL nr. 122/2016 și HCL nr. 95/2022, cu modificările ulterioare. (Primăria Municipiului Ploiești)

Aceeași pagină indică legislația aplicabilă: Legea nr. 50/1991, HCL nr. 95/2022 privind regulamentul spațiilor comerciale provizorii pe terenurile domeniului public și privat, Legea nr. 185/2013 privind publicitatea, HCL nr. 200/2018 privind terasele de vară, Codul administrativ, Legea urbanismului și Legea spațiilor verzi. (Primăria Municipiului Ploiești)

Procedura publicată de Primărie nu este decorativă. Ea vorbește despre depunere, verificare, aprobare, întocmire aviz, analiză în comisia de specialitate și transmiterea avizului către beneficiar și direcțiile interesate. (Primăria Municipiului Ploiești) Pentru comerț stradal, documentația include cerere, dovada plății taxei, certificat de înregistrare, plan de situație, certificat fiscal, iar pentru structuri mobile se cere și propunerea traseului și a amplasamentelor de staționare, cu punctul de vedere al Comisiei de Circulație. (Primăria Municipiului Ploiești)

Atunci întrebarea publică este simplă: unde este pachetul complet pentru Republica de sub Castani?

Nu comunicatul. Nu afișul. Nu postarea festivă. Ci documentele.

Unde sunt avizele de ocupare a domeniului public? Unde sunt convențiile pentru comercianți, căsuțe, standuri, food-truck-uri, scene și parteneri? Unde este situația taxelor încasate sau temeiul scutirilor? Unde este planul de amplasament? Unde este planul de protecție a castanilor, a gazonului și a sistemului de irigații? Unde este fundamentarea pentru folosirea Bulevardului Independenței, în regim repetitiv, pe durata sezonului estival?

Primăria a anunțat public că Republica Rock, parte din Republica de sub Castani, s-a desfășurat pe Bulevardul Independenței, în 4–5 iulie 2026, cu concerte rock, parteneri principali, parteneri ai Republicii și instituții implicate. (Primăria Municipiului Ploiești) Dar un comunicat despre program, trupe și parteneri nu ține loc de act administrativ de ocupare a domeniului public.

Domeniul public nu se administrează prin voie bună. Se administrează prin acte. Și nu, nu este o chestiune birocratică minoră. Când iei un bulevard, îl scoți repetat din circuitul obișnuit, muți fluxuri de oameni, modifici circulația, afectezi transportul public, aduci comercianți, scene, sponsori și instituții publice, nu mai ești în zona „hai să facem ceva frumos”. Ești în zona administrării domeniului public.

Iar domeniul public aparține municipiului, nu imaginii primarului, nu unei direcții din Primărie, nu unui grup de organizatori și nu unei campanii de comunicare.

Disproporția care nu mai poate fi ascunsă: la Ploiești nu vorbim despre un eveniment, ci despre un regim repetitiv de folosire a bulevardului

Pentru ca discuția să fie corectă, comparația nu trebuie făcută cu evenimente izolate, apărute întâmplător într-un oraș, ci cu evenimente anuale sau recurente, adică acele manifestări pe care administrațiile locale le organizează, le sprijină sau le acceptă periodic în spațiul public.

Iar această comparație arată tocmai disproporția cazului Ploiești.

La Ploiești, „Republica de sub Castani” nu este un festival anual de câteva zile. În 2026, site-ul oficial al evenimentului anunță perioada 1 mai – 6 septembrie și 19 weekenduri de muzică, mișcare, distracție și voie bună, cu Bulevardul Independenței transformat în zonă pietonală pentru toate aceste weekenduri. În 2025, Primăria Ploiești descria același proiect ca fiind un festival comunitar întins pe 21 de weekenduri, iar un raport public al municipalității arată că proiectul s-a derulat în fiecare weekend, din 10 mai până pe 28 septembrie, transformând Bulevardul Independenței într-o zonă pietonală.

Așadar, la Ploiești vorbim despre un model anualizat: 21 de weekenduri în 2025, 19 weekenduri în 2026. Nu despre o sărbătoare de oraș de trei sau patru zile. Nu despre un festival de o săptămână. Nu despre un târg sezonier într-o piață. Ci despre folosirea repetată, vară de vară, a unei artere centrale.

La Craiova, evenimentul anual de referință este „Zilele Craiovei”. Documentele locale arată că Primăria organizează acest eveniment în fiecare an, cu concerte, spectacole, ateliere, expoziții și târguri. În 2026, restricțiile de circulație pentru Zilele Craiovei au fost stabilite pe intervale precise: o primă restricție în 1 iunie, iar restricția principală între 4 iunie, ora 22:00, și 8 iunie, ora 06:00, pe străzi centrale precum A. I. Cuza, Popa Șapcă și Calea Unirii. Craiova are și Târgul de Crăciun, un eveniment sezonier important, pentru care în 2025 au existat restricții în zona centrală în anumite seri de vineri, în unele weekenduri și în perioada 24–28 decembrie. Chiar și în acest caz, vorbim despre o perioadă de sărbători, cu restricții orare determinate, nu despre blocarea unei artere centrale 19 sau 21 de weekenduri în sezonul cald.

La Iași, evenimentul anual major este „Sărbătorile Iașului”, legat de luna octombrie și de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. Există hotărâri mai vechi de Consiliu Local care aprobă calendarul evenimentelor din luna octombrie – Sărbătorile Iașului, iar registrele de dispoziții arată că în 2023, 2024 și 2025 au fost emise acte pentru buna desfășurare a evenimentelor și pentru închiderea sau restricționarea circulației. Iașiul aprobă și calendarul evenimentelor publice prin HCL, cum este HCL nr. 191/2026, care aprobă calendarul evenimentelor publice organizate de municipiu și calendarul evenimentelor realizate în parteneriat. În 2026, Romanian Creative Week a fost aprobată pentru perioada 15–24 mai, pe spații publice din municipiu, inclusiv Esplanada Cub și Parcul Teatrului Național. Deci Iașiul are evenimente anuale și recurente mari, dar ele sunt concentrate în perioade determinate, nu într-un regim de weekenduri succesive timp de cinci luni.

La Timișoara, evenimentul anual de oraș este „Ziua Timișoarei / Timișoara City Celebration”. În 2026, acesta este programat între 31 iulie și 3 august, adică patru zile, cu peste 100 de evenimente și locații precum Parcul și Bulevardul I. C. Brătianu, Parcul Civic și alte spații din oraș. Timișoara are și Festivalul Inimilor, despre care Casa de Cultură a Municipiului Timișoara spune expres că se desfășoară în fiecare an, în primul sfârșit de săptămână al lunii iulie, în Teatrul de Vară din Parcul Rozelor. În 2026, Festivalul Inimilor a ajuns la ediția a XXXV-a și s-a desfășurat în perioada 1–5 iulie, iar restricțiile de trafic au fost avizate pentru perioada 30 iunie – 6 iulie în zona Parcului Rozelor. Prin urmare, Timișoara are evenimente anuale mari, dar ele se desfășoară pe patru, cinci sau câteva zile, cu restricții delimitate.

La Sibiu, cel mai important eveniment anual este Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. În 2026, FITS a avut loc între 19 și 28 iunie, la ediția a 33-a, deci un festival major de zece zile. Sibiu are și Târgul de Crăciun, un eveniment sezonier de lungă durată în Piața Mare: ediția 2026 este anunțată pentru 13 noiembrie 2026 – 3 ianuarie 2027, iar ediția 2025 a fost prezentată ca desfășurându-se timp de 52 de zile, între 14 noiembrie 2025 și 4 ianuarie 2026. Acesta este un exemplu de durată mare, dar diferența rămâne esențială: vorbim despre un târg de Crăciun într-o piață centrală, nu despre transformarea unei artere rutiere în spațiu festivalier timp de 19 weekenduri estivale. Chiar și când Sibiu a închis Bulevardul C. Coposu pentru Festivalul de Sport Urban, măsura a fost limitată la perioada 11–15 iunie 2026.

La Oradea, calendarul oficial Visit Oradea pentru 2026 listează evenimente recurente importante precum Oradea FestiFall, programat între 9 și 11 octombrie 2026, și Târgul de Crăciun Oradea, programat între 27 noiembrie și 26 decembrie 2026. Pentru FestiFall 2025, Primăria Oradea a anunțat restricții în zona centrală, inclusiv închiderea traficului auto în Piața Unirii din 8 octombrie, ora 08:00, până în 14 octombrie, ora 07:00. Oradea are deci evenimente centrale anuale și sezoniere, inclusiv cu ocuparea Pieței Unirii, dar nu am identificat un format comparabil cu Ploieștiul: aceeași arteră centrală folosită 19 sau 21 de weekenduri consecutive în sezonul cald.

La Cluj-Napoca, evenimentul anual de oraș este „Zilele Clujului”. Primăria a anunțat ediția a XIV-a pentru perioada 21–24 mai 2026, iar comunicatul spune că Zilele Clujului au devenit, an de an, una dintre cele mai mari sărbători ale comunității. Restricțiile pentru Zilele Clujului 2026 au vizat Piața Unirii, strada Napoca și Bulevardul Eroilor, dar pe intervale orare precise, în zilele de 21–24 mai. Clujul are și TIFF, festival anual; regulamentul TIFF.25 precizează expres că Festivalul Internațional de Film Transilvania se desfășoară anual, iar ediția a 25-a a avut loc la Cluj-Napoca între 12 și 21 iunie 2026. Restricțiile pentru TIFF.25 au fost tot limitate: gala de deschidere în 12 iunie și proiecțiile din perioada 13–21 iunie, în intervalul 21:30–23:30, pe strada Napoca, Piața Unirii și Bulevardul Eroilor. Clujul are și UNTOLD, în 2026 programat pentru 6–9 august, iar în 2025 restricțiile au acoperit inclusiv perioade de montaj și demontaj între 1 și 18 august. Chiar și aici, în cazul celui mai mare festival muzical clujean, vorbim despre un eveniment major delimitat, nu despre închiderea aceleiași artere în fiecare weekend, timp de aproape toată vara.

Aceasta este comparația corectă. Craiova are Zilele Craiovei și Târgul de Crăciun. Iașiul are Sărbătorile Iașului și evenimente aprobate anual în calendarul public. Timișoara are Ziua Timișoarei și Festivalul Inimilor. Sibiul are FITS, Astra Film Festival și Târgul de Crăciun. Oradea are FestiFall și Târgul de Crăciun. Clujul are Zilele Clujului, TIFF și UNTOLD.

Toate aceste municipii folosesc domeniul public pentru evenimente anuale. Unele închid piețe. Unele restricționează bulevarde. Unele organizează târguri de Crăciun care durează săptămâni întregi. Dar, din documentele publice consultate, nu apare un model similar celui de la Ploiești: un proiect anual care transformă aceeași arteră centrală în spațiu pietonal-festivalier timp de 19 weekenduri în 2026 și 21 de weekenduri în 2025.

De aceea, problema Ploieștiului nu este existența evenimentelor. Problema este proporția lor, repetitivitatea lor și încercarea de a le ține în zona comodă a „activităților ocazionale”.

Când organizezi un eveniment anual de patru zile, ai un eveniment. Când organizezi un festival de zece zile, ai un festival. Când organizezi un târg de Crăciun de câteva săptămâni într-o piață, ai un eveniment sezonier.

Dar când transformi un bulevard central în spațiu de festival 19 weekenduri într-un an și 21 de weekenduri în anul precedent, nu mai poți vorbi cinstit despre o simplă activitate ocazională. Vorbești despre un regim anual de folosire a domeniului public.

Iar un asemenea regim trebuie asumat ca atare: prin hotărâre clară de Consiliu Local, cu reguli, zone, perioade, responsabilități, avize, taxe, scutiri, convenții, plan de trafic, protecție a spațiilor verzi, ordine publică și transparență totală.

Aceasta este diferența esențială: în marile municipii, evenimentele anuale au durată determinată; la Ploiești, „Republica de sub Castani” tinde să devină o ocupare sezonieră repetitivă a bulevardului, prezentată administrativ ca și cum ar fi doar un eveniment ocazional.

Iar administrarea sezonieră a unui bulevard central nu se face prin entuziasm, comunicat și încadrare comodă la „activități ocazionale”. Se face prin act administrativ solid, verificabil, transparent și proporțional.

Întrebarea nu este dacă vrem festivaluri. Întrebarea este dacă mai vrem reguli sau face fiecare ce vrea

Ploieștiul poate avea evenimente. Ploieștiul poate avea festivaluri. Ploieștiul poate avea vară urbană, sport, muzică, cultură, concerte, street food, teatru, parade și activități pentru copii.

Dar Ploieștiul nu poate fi administrat ca o scenă fără regulament. Domeniul public nu este decor electoral, nu este proprietatea politică a nimănui și nu poate fi folosit după inspirația de moment a administrației. Este bun al comunității, iar folosirea lui trebuie să respecte legea, competențele Consiliului Local și regulile de transparență administrativă.

Codul administrativ este limpede. Consiliul Local exercită atribuții privind administrarea domeniului public și privat al municipiului. În exercitarea acestor atribuții, Consiliul Local hotărăște darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosință gratuită a bunurilor proprietate publică ale municipiului, în condițiile legii.

Mai mult, Codul administrativ stabilește modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică: darea în administrare, concesionarea, închirierea și darea în folosință gratuită. Pentru închirierea bunurilor proprietate publică, aprobarea se face, după caz, prin hotărâre a consiliului local, iar închirierea se face pe bază de licitație publică, cu excepțiile prevăzute de lege. Pentru darea în folosință gratuită, hotărârea trebuie să cuprindă elemente concrete: datele de identificare ale bunului, destinația, durata, obligațiile beneficiarului, cine suportă cheltuielile de întreținere și modalitățile de angajare a răspunderii.

Aceste prevederi nu sunt simple formalități. Ele arată cine are competența de a decide asupra domeniului public și cât de concret trebuie să fie actul administrativ atunci când un bun public este dat spre folosire, fie contra cost, fie gratuit, fie în administrare, fie printr-o altă modalitate permisă de lege.

De aceea, dacă „Republica de sub Castani” este un proiect public major, repetat timp de 19 weekenduri în acest an și derulat pe un bulevard central, atunci trebuie tratat ca proiect public major. Nu ca simplă activitate ocazională strecurată într-un regulament de spații comerciale provizorii.

Este nevoie de o hotărâre de Consiliu Local clară, adoptată, publicată, cu anexe, zone, perioade, responsabilități, reguli de ocupare, taxe, scutiri, convenții, avize, plan de circulație, plan pentru transport public, plan pentru ordine publică, plan pentru intervenții de urgență, plan pentru protecția spațiilor verzi și reguli pentru comercianți, sponsori și parteneri.

O comisie de circulație poate aviza restricții de trafic. O direcție din Primărie poate întocmi documentații. Primarul poate propune, poate organiza, poate coordona aparatul administrativ. Dar regimul de folosire a domeniului public nu poate fi scos din sfera Consiliului Local atunci când vorbim despre o folosire sezonieră, repetitivă și cu impact major asupra orașului.

Fără toate acestea, „Republica de sub Castani” riscă să devină exact contrariul a ceea ce pretinde că este: nu un model de oraș viu, ci un model de administrație grăbită, netransparentă și vulnerabilă juridic, cu un primar aflat în continuă campanie eletorală pe bani publici, care transformă domeniul public într-un decor de imagine și cere cetățenilor să confunde atmosfera cu legalitatea.

Un oraș serios nu opune bucuria regulilor. Le pune împreună.

La Ploiești, însă, întrebarea rămâne: avem o Republică de sub Castani construită legal, prin vot, reguli și responsabilitate publică, sau avem o republică a improvizației administrative, în care domeniul public este folosit ca și cum regulile ar fi opționale?