• Ultimele
Guvernul României își dinamitează singur scutul antitrafic. O reformă pe genunchi care pune victimele traficului de persoane în pericol

Guvernul României își dinamitează singur scutul antitrafic. O reformă pe genunchi care pune victimele traficului de persoane în pericol

8 septembrie 2025
Comunicat ADOR// Se impune demisia conducerii IPJ Prahova și declanșarea unui audit intern după femicidul din Lipănești

Comunicat A.D.O.R.// Indolență administrativă și nepăsare față de siguranța cetățenilor. Trecerile de pietoni din centrul Ploieștiului, distruse de peste 5 săptămâni și ignorate de autorități

14 octombrie 2025
Comunicat ADOR// Se impune demisia conducerii IPJ Prahova și declanșarea unui audit intern după femicidul din Lipănești

Petiție ADOR// Cerem imperativ primarului și consilierilor locali, pentru cetățenii Ploieștiului, finalizarea urgentă a investițiilor din termoficare și implicit scăderea tarifului la gigacalorie 

13 octombrie 2025
Ultimatum pentru clasa politică din partea SLTP … Ori salvați TCE, ori băgați Ploieștiul în colaps

Ultimatum pentru clasa politică din partea SLTP … Ori salvați TCE, ori băgați Ploieștiul în colaps

8 octombrie 2025
Nu mai sunt bani pentru cultură, dar miliarde pentru arme și contracte sunt

Nu mai sunt bani pentru cultură, dar miliarde pentru arme și contracte sunt

8 octombrie 2025
TCE Ploiești între haos și ilegalitate. „Optimizarea” care taie salarii, ignoră legea și pune în pericol angajații

TCE PLoiești// Salarii în tranșe, piese de frână de pe jos… așa arată transportul public din Ploiești

8 octombrie 2025
Derogarea rușinii// Primarul Ploieștiului cere voie să nu plătească datoriile RASP către Apele Române și pasează responsabilitatea. De ce „fosta RASP”?

Derogarea rușinii// Primarul Ploieștiului cere voie să nu plătească datoriile RASP către Apele Române și pasează responsabilitatea. De ce „fosta RASP”?

7 octombrie 2025
Ursula von der Leyen, din nou sub presiune în Parlamentul European. Două moțiuni de cenzură în mai puțin de trei luni

Ursula von der Leyen, din nou sub presiune în Parlamentul European. Două moțiuni de cenzură în mai puțin de trei luni

6 octombrie 2025
5 octombrie 2001// Începutul unei misiuni pe viață: siguranța pe munte

5 octombrie 2001// Începutul unei misiuni pe viață: siguranța pe munte

5 octombrie 2025
Nae Alecsandri întreabă: „CL nu a făcut rectificarea, deci ce treabă are Primăria?”. Intransigent răspunde!

Nae Alecsandri întreabă: „CL nu a făcut rectificarea, deci ce treabă are Primăria?”. Intransigent răspunde!

3 octombrie 2025
Anca Manu propune un centru de permanență medicală și investiții urbane prin fonduri europene – inițiative prezentate în Consiliul Local Ploiești

Anca Manu propune un centru de permanență medicală și investiții urbane prin fonduri europene – inițiative prezentate în Consiliul Local Ploiești

3 octombrie 2025
Legea veghează, dar ITM minte. Constantin Stoica demisia după incendiul de la Tătărani pentru ce ai spus în spațiul public

Legea veghează, dar ITM minte. Constantin Stoica demisia după incendiul de la Tătărani pentru ce ai spus în spațiul public

1 octombrie 2025
Drifturi pe asfalt, derapaje în Primărie. Unde s-a ascuns transparența la Marea Finală RoDrift 2025?

Drifturi pe asfalt, derapaje în Primărie. Unde s-a ascuns transparența la Marea Finală RoDrift 2025?

1 octombrie 2025
  • Despre noi
  • Parteneri
  • Publicitate
  • Contact
marți, 14 octombrie 2025
  • Login
Fără rezultate
Vezi toate rezultatele
Intransigent
  • Acasă
  • AIR
    • Anchete
    • Interviu
    • Reportaj
  • Dezvoltare
    • Dezvoltare personala
    • Dezvoltare spirituala
  • Actualitate
  • Life
    • Adolescent
    • Culinar
    • Life&Style
    • Sanatate
  • Mapamond
    • Diaspora
    • Politica Externa
    • U E
  • MEDIA
    • Stiri
    • Administratie
    • Economic
    • Politic
    • Revista Presei
    • Social
    • Sport
    • Diverse
    • PE
  • Pamflet
  • Utile
    • Anunturi
    • Comunicate
  • Petiții
  • Acasă
  • AIR
    • Anchete
    • Interviu
    • Reportaj
  • Dezvoltare
    • Dezvoltare personala
    • Dezvoltare spirituala
  • Actualitate
  • Life
    • Adolescent
    • Culinar
    • Life&Style
    • Sanatate
  • Mapamond
    • Diaspora
    • Politica Externa
    • U E
  • MEDIA
    • Stiri
    • Administratie
    • Economic
    • Politic
    • Revista Presei
    • Social
    • Sport
    • Diverse
    • PE
  • Pamflet
  • Utile
    • Anunturi
    • Comunicate
  • Petiții
Fără rezultate
Vezi toate rezultatele
Intransigent
Fără rezultate
Vezi toate rezultatele

Guvernul României își dinamitează singur scutul antitrafic. O reformă pe genunchi care pune victimele traficului de persoane în pericol

Acasă AIR Anchete
8 septembrie 2025
Guvernul României își dinamitează singur scutul antitrafic. O reformă pe genunchi care pune victimele traficului de persoane în pericol

Guvernul României, condus de Ilie Bolojan pregătește, pe repede-înainte, o ordonanță de urgență cu efect devastator: desființarea Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP). Instituția, construită în ani de zile ca punct de referință în lupta împotriva traficului de ființe umane, ar urma să fie topită birocratic într-un amestec confuz cu Agenția pentru Egalitate de Șanse (ANES).

Noua creație, botezată ANESPVI, ar funcționa sub umbrela Ministerului Muncii, preluând doar o parte dintre atribuțiile ANITP. Restul – cele mai sensibile, legate de componenta operativă – sunt aruncate la Ministerul de Interne. Rezultatul? O instituție hibrid, care nu are nici claritate, nici coerență, dar care riscă să distrugă ceea ce România abia reușise să construiască: un mecanism cât de cât integrat de prevenire, protecție și combatere a traficului.

Pe hârtie, totul este ambalat sub eticheta de „reformă”. În realitate, avem în față un experiment periculos, împins în fața opiniei publice fără:

  • consultare transparentă cu societatea civilă,

  • evaluare de impact reală asupra victimelor,

  • și cu o tehnică legislativă rudimentară, plină de contradicții și greșeli.

Ceea ce trebuia să fie o modernizare devine o lovitură de grație dată sistemului antitrafic de persoane, într-un moment în care România este oricum criticată la Bruxelles și Strasbourg pentru lipsa de rezultate.

Urgență inventată, argumente inexistente

Pentru a trece prin filtrul legal, o ordonanță de urgență trebuie să aibă un fundament solid: o situație excepțională, care nu suportă amânare și care cere măsuri imediate. Este o regulă elementară a statului de drept. Numai că, în cazul desființării ANITP, guvernul jonglează cu vorbe mari, fără să livreze dovezi.

În nota de fundamentare, executivul invocă termeni vagi precum „eficientizare” sau „convergență tematică”. Nimic concret. Nicio cifră, niciun raport, niciun indicator care să arate o urgență reală. Nu există analize comparative, nu există date privind eșecuri operaționale ale ANITP, nu există nici măcar o proiecție a consecințelor reorganizării. Totul se bazează pe fraze goale, tipice documentelor scrise pentru bifă.

Această lipsă de fundament nu este doar o problemă de formă. Ea este o vulnerabilitate juridică majoră. Curtea Constituțională a României a respins deja, în repetate rânduri, ordonanțe de urgență adoptate pe baza unor justificări generale, fără demonstrarea clară a urgenței. Practic, guvernul se pregătește să repete același scenariu: să forțeze printr-un OUG ce poate fi contestat și doborât, expunând România la o nouă criză instituțională.

Așadar, urgența invocată nu există. Este o ficțiune politică, inventată pentru a împinge o măsură controversată, în lipsa dezbaterii publice și a timpului necesar unei reforme reale.

Victimele, primele sacrificate

În logica guvernului, victimele traficului de persoane devin primele colaterale ale unei reforme grăbite. Noua structură, ANESPVI, va prelua doar centrele regionale și personalul contractual, în timp ce funcționarii cu statut special, cei care știau să lucreze operativ pe teren, sunt transferați către Ministerul de Interne.

Rezultatul? Sistemul integrat pe care România abia reușise să îl construiască se fracturează în două bucăți: partea socială, ruptă de partea operativă. Prevenirea, identificarea și protecția victimelor nu mai curg firesc dintr-un mecanism unic, ci se transformă într-un ping-pong birocratic între Ministerul Muncii și Ministerul de Interne. Într-o luptă unde fiecare clipă contează, victimele riscă să devină simple dosare plimbate între instituții.

Organizațiile neguvernamentale care lucrează în prima linie trag semnale de alarmă: perioada de tranziție poate genera un vid periculos de protecție. Vezi la final punctul de vedere al Asociației ProTECT, din care am desprins câteva idei.  Iată-le:

  • Cine va finanța adăposturile atunci când bugetele se mută dintr-un minister în altul?

  • Cine va răspunde la TelVerde, linia de urgență unde victimele caută primul ajutor?

  • Cine garantează că contractele cu ONG-urile nu se vor bloca între protocoale și hârtii?

Proiectul de ordonanță tace. Nu oferă garanții, nu dă soluții, nu prevede măsuri de continuitate. Este, practic, o reformă scrisă cu spatele la realitate, unde cifrele și organigramele contează mai mult decât viața unor oameni deja distruși de rețelele de crimă organizată.

În loc să consolideze protecția victimelor, statul le abandonează în zona gri a tranziției instituționale. Iar într-o Românie unde traficul de persoane rămâne o rană deschisă, aceasta nu este doar o greșeală politică – este o crimă morală.

Găuri legislative și contradicții flagrante

Când citești textul proiectului de OUG, impresia e că te afli în fața unui document neterminat, aruncat pe masa guvernului fără măcar o verificare de bază. Este un amestec de formule juridice incoerente și contradicții care ar face să roșească orice student la drept, dar care, culmea, e împins înainte ca și cum ar fi o strategie națională.

Lista greșelilor este grăitoare:

  • Proiectul face trimitere la un articol inexistent – celebrul „art. 14” care pur și simplu nu există. O scăpare elementară, dar cu efecte juridice serioase: trimiteri fără obiect înseamnă norme inaplicabile.

  • În aceeași pagină se vorbește simultan de „fuziune prin absorbție” și de „divizare totală” a ANITP. Două proceduri complet diferite, tratate ca și cum ar fi sinonime. Dacă guvernul nu știe ce mecanism juridic aplică, cum ar putea cineva să îi mai ia în serios intențiile?

  • Se abrogă articole din Legea 202/2002 care nu au legătură directă cu reorganizarea antitrafic, riscând să creeze efecte colaterale nedorite în zona egalității de șanse.

  • Se folosesc termeni vagi precum „activitate operativă”, fără definiție juridică, ceea ce lasă loc de interpretări arbitrare.

Astfel de erori nu sunt simple scăpări tehnice. Ele arată un dispreț față de rigoarea legislativă, un semn că ordonanța este scrisă în grabă, fără control de calitate și fără responsabilitate față de efectele juridice pe care le va produce.

Pe scurt, avem un document care n-ar trece nici măcar un examen elementar de drept administrativ, dar care e prezentat ca fundament pentru desființarea unei instituții strategice. Este dovada clară că nu avem de-a face cu o reformă gândită, ci cu un act normativ improvizat, menit mai degrabă să bifeze o agendă politică decât să rezolve o problemă reală.

Neconformitate cu standardele europene

În timp ce guvernul român vorbește despre “eficientizare” și “modernizare”, realitatea juridică spune altceva: proiectul de OUG intră direct în contradicție cu standardele europene.

Directiva 2011/36/UE, document fundamental în lupta împotriva traficului de ființe umane, cere statelor membre să desemneze un Raportor Național sau un mecanism echivalent. Rolul acestuia este esențial: să monitorizeze fenomenul, să colecteze date, să facă rapoarte periodice și să ofere instituțiilor europene o imagine clară asupra situației din fiecare țară.

România, prin desființarea ANITP, alege să ignore exact această obligație. În loc să întărească raportarea independentă, proiectul de OUG o face praf și pulbere: nu există nicio prevedere pentru un Raportor Național, nicio structură echivalentă, nici măcar o trimitere vagă la monitorizare. Practic, România renunță la propriul mecanism de credibilitate internațională.

Consecințele sunt previzibile. Comisia Europeană și GRETA – Grupul de experți al Consiliului Europei – nu vor putea decât să constate că România a făcut un pas înapoi. În loc să fie un stat-model într-un domeniu în care furnizează constant victime rețelelor transfrontaliere, România riscă să fie catalogată drept un exemplu negativ, un caz de regres instituțional.

Pe scurt, guvernul nu doar că improvizează o reformă pe genunchi, dar își asumă și riscul de a compromite credibilitatea europeană a țării, într-un dosar sensibil unde Bruxelles-ul și Strasbourg-ul privesc cu lupa.

Lecții ignorate din Europa

Dacă privim către alte state europene, tabloul este limpede: acolo unde există voință politică și profesionalism, sistemele antitrafic sunt consolidate, nu destrămate. Modelele există, iar România ar fi putut să le urmeze. În schimb, guvernul alege să meargă pe dos.

Țările de Jos au instituit un Raportor Național independent, cu autoritate reală. Acesta publică rapoarte detaliate, bazate pe date solide, și pune presiune constantă pe guvern să livreze rezultate. Credibilitatea olandeză vine tocmai din această transparență.

Germania a separat clar atribuțiile: poliția și parchetul duc greul combaterii, în timp ce partea socială este sprijinită de o rețea puternică de ONG-uri, finanțate constant de stat. Victimele știu că au unde să se adreseze, iar instituțiile lucrează cu parteneri de teren, nu împotriva lor.

Spania a făcut greșeala de a comasa, la un moment dat, partea socială cu partea penală. Rezultatul? Un sistem care nu funcționa, blocat între dublă subordonare și confuzie administrativă. Lecția a fost rapid învățată: spaniolii au revenit la mecanisme paralele, dar bine coordonate.

România însă refuză să învețe. În loc să creeze un mecanism de raportare independent și să întărească cooperarea dintre social și penal, guvernul propune exact inversul: topește monitorizarea în zona socială, rupe cooperarea operativă și elimină raportarea independentă.

Este ca și cum ai ignora harta și ai decide să mergi cu ochii închiși pe un drum plin de gropi. Diferența e că, de data aceasta, prețul nu îl plătește guvernul, ci victimele.

Un pas înapoi mascat în “reformă”

Guvernul vinde această inițiativă ca pe o instituție “mai eficientă”, un organism care ar aduce ordine și claritate. În realitate, ceea ce livrează este exact opusul: o structură confuză, fără independență reală, fără garanții bugetare și cu un risc uriaș de blocaj chiar în zonele critice.

Aceasta nu este reformă, ci o capitulare birocratică. În loc să întărească instituțiile care luptă cu un fenomen grav și recunoscut internațional, statul alege calea ușoară: le șterge de pe hartă și le înlocuiește cu un hibrid nefuncțional. Așa arată “eficientizarea” made in Romania – prin radierea instituțiilor care deranjează sau care cer mai multă voință politică.

Și cine plătește prețul acestei improvizații? Nu funcționarii, nu politicienii, nu cei care au redactat ordonanța. Cei care pierd sunt victimele traficului, oameni care deja au fost zdrobiți de rețele criminale și care acum riscă să fie abandonați de propriul stat. Sunt lăsați la mila unui mecanism de tranziție scris pe genunchi, fără plase de siguranță și fără garanții că cineva va răspunde la timp când vor avea nevoie.

Este, de fapt, un pas înapoi mascat sub cuvântul “reformă”. O reformă care ar trebui să protejeze, dar care, în esență, predă armele în fața traficanților și trădează exact oamenii pe care statul pretinde că îi apără.

Întrebările la care Guvernul trebuie să răspundă

În fața unui proiect atât de fragil juridic și atât de periculos social, există câteva întrebări la care guvernul nu mai poate evita răspunsul. Sunt întrebări simple, dar fundamentale, de care depinde credibilitatea întregii așa-zise reforme.

Unde este nota de fundamentare serioasă care să justifice urgența?
Legea cere demonstrarea clară a unei situații extraordinare. Guvernul invocă doar cuvinte goale despre “eficientizare”. Fără date, fără rapoarte, fără cifre. E o urgență inventată, nu o realitate.

Cine asigură continuitatea serviciilor pentru victime în perioada de transfer?
Când bugetele se plimbă între ministere și personalul e redistribuit, cine garantează că adăposturile rămân deschise, că linia TelVerde funcționează, că victimele primesc sprijin imediat? Ordonanța tace, dar tăcerea costă vieți.

Unde este Raportorul Național cerut de Directiva europeană?
România și-a asumat să aibă un mecanism clar de monitorizare și raportare. În loc să îl consolideze, guvernul îl șterge dintr-un condei. Cine își asumă acest regres față de Uniunea Europeană?

Cum evităm un raport negativ de la Comisia Europeană și Consiliul Europei?
În loc să arătăm progrese, dăm semnalul că România își dizolvă propria arhitectură antitrafic. Cum vom justifica această decizie la Bruxelles și Strasbourg, acolo unde fiecare detaliu este monitorizat?

Cine răspunde pentru erorile de tehnică legislativă din proiect?
Trimiteri la articole inexistente, contradicții între “fuziune” și “divizare”, termeni juridici vagi – cine și-a pus semnătura pe acest document și cum poate fi promovat un text atât de precar spre adoptare?

Aceste întrebări nu sunt opționale. Sunt interogațiile de bun-simț ale unei societăți care refuză să accepte improvizațiile pe spatele victimelor. Și până când guvernul nu va răspunde limpede și documentat, orice vorbă despre “reformă” nu e decât propagandă.

 Intransigent va urmări pas cu pas această “reorganizare”. Pentru că România nu are dreptul să își bată joc de victimele traficului doar pentru a mai bifa o reformă la televizor.

Te rugăm să distribui și dacă îți place să dai Like acestui articol!

DistribuieTweet

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește și

Derogarea rușinii// Primarul Ploieștiului cere voie să nu plătească datoriile RASP către Apele Române și pasează responsabilitatea. De ce „fosta RASP”?
Anchete

Derogarea rușinii// Primarul Ploieștiului cere voie să nu plătească datoriile RASP către Apele Române și pasează responsabilitatea. De ce „fosta RASP”?

7 octombrie 2025
Nae Alecsandri întreabă: „CL nu a făcut rectificarea, deci ce treabă are Primăria?”. Intransigent răspunde!
Anchete

Nae Alecsandri întreabă: „CL nu a făcut rectificarea, deci ce treabă are Primăria?”. Intransigent răspunde!

3 octombrie 2025
Legea veghează, dar ITM minte. Constantin Stoica demisia după incendiul de la Tătărani pentru ce ai spus în spațiul public
Anchete

Legea veghează, dar ITM minte. Constantin Stoica demisia după incendiul de la Tătărani pentru ce ai spus în spațiul public

1 octombrie 2025
Drifturi pe asfalt, derapaje în Primărie. Unde s-a ascuns transparența la Marea Finală RoDrift 2025?
Anchete

Drifturi pe asfalt, derapaje în Primărie. Unde s-a ascuns transparența la Marea Finală RoDrift 2025?

1 octombrie 2025
Întrebări publice adresate conducerii Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești conform Legii 544/2001, pe mail, așa cum îi place lui Vlad Mateescu
Anchete

Simfonia abuzului sau cum a devenit Filarmonica “Paul Constantinescu” instrument politic pe bani publici

26 septembrie 2025
Trei instituții publice confirmă că Polițeanu a mințit ploieștenii și a creat criza gunoaielor. Știm, știm, toți sunt mafioți și corupți, numai dvs. sunteți integru și transparent , d-le primar:))
Anchete

Motoarele fantomă ale primarului Polițeanu, adică 13 episoade de PR și zero megawați în priză

25 septembrie 2025
Când nimeni nu e interesat de cineva, statul  român eșuează în fiecare zi. Lipsa de solidaritate și reacție printre cauzele principale
Editorial

Presa plătită versus presa independentă: cine mai servește adevărul?

4 august 2025

AIR

  • Toate
  • Anchete
  • Interviu
  • Reportaj
Derogarea rușinii// Primarul Ploieștiului cere voie să nu plătească datoriile RASP către Apele Române și pasează responsabilitatea. De ce „fosta RASP”?
Anchete

Derogarea rușinii// Primarul Ploieștiului cere voie să nu plătească datoriile RASP către Apele Române și pasează responsabilitatea. De ce „fosta RASP”?

de Costin Cristescu
7 octombrie 2025
0

Ploieștiul nu mai e doar un oraș prins între crize și promisiuni politice. Este, mai degrabă, un pacient pe masa...

Nae Alecsandri întreabă: „CL nu a făcut rectificarea, deci ce treabă are Primăria?”. Intransigent răspunde!

Nae Alecsandri întreabă: „CL nu a făcut rectificarea, deci ce treabă are Primăria?”. Intransigent răspunde!

3 octombrie 2025
Legea veghează, dar ITM minte. Constantin Stoica demisia după incendiul de la Tătărani pentru ce ai spus în spațiul public

Legea veghează, dar ITM minte. Constantin Stoica demisia după incendiul de la Tătărani pentru ce ai spus în spațiul public

1 octombrie 2025
Drifturi pe asfalt, derapaje în Primărie. Unde s-a ascuns transparența la Marea Finală RoDrift 2025?

Drifturi pe asfalt, derapaje în Primărie. Unde s-a ascuns transparența la Marea Finală RoDrift 2025?

1 octombrie 2025
Întrebări publice adresate conducerii Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești conform Legii 544/2001, pe mail, așa cum îi place lui Vlad Mateescu

Simfonia abuzului sau cum a devenit Filarmonica “Paul Constantinescu” instrument politic pe bani publici

26 septembrie 2025
#AmoriCari – atunci când România se unește cu Italia și literatura devine scut împotriva violenței invizibile

#AmoriCari – atunci când România se unește cu Italia și literatura devine scut împotriva violenței invizibile

26 septembrie 2025

© 2023 Intransigent.ro

Bine ai revenit!

Loghează-te mai jos în cont

Ai uitat parola?

Recuperează parola

Te rugăm să introduci username sau email pentru a reseta parola

Intră
Fără rezultate
Vezi toate rezultatele
  • Acasă
  • AIR
    • Anchete
    • Interviu
    • Reportaj
  • Dezvoltare
    • Dezvoltare personala
    • Dezvoltare spirituala
  • Actualitate
  • Life
    • Adolescent
    • Culinar
    • Life&Style
    • Sanatate
  • Mapamond
    • Diaspora
    • Politica Externa
    • U E
  • MEDIA
    • Stiri
    • Administratie
    • Economic
    • Politic
    • Revista Presei
    • Social
    • Sport
    • Diverse
    • PE
  • Pamflet
  • Utile
    • Anunturi
    • Comunicate
  • Petiții

© 2023 Intransigent.ro