Ce se ascunde în spatele creșterii spectaculoase a personalului de la Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești? De ce apar compartimente noi și funcții suplimentare, fără ca publicul să simtă o explozie de evenimente sau performanță? Ancheta noastră aduce la lumină adevărul din spatele organigramelor care s-au umflat peste noapte și ridică întrebări incomode despre risipa de bani publici, sinecuri mascate și o posibilă rețea de favoriți.
În timp ce multe instituții de cultură din România se luptă cu austeritatea, la Ploiești organigrama filarmonicii se „îngrașă” sub ochii consiliului local: orchestra populară crește ca din apă, apare peste noapte un compartiment de jazz cu posturi dedicate, iar numărul celor care organizează evenimente ajunge să rivalizeze cu cel al artiștilor de pe scenă. Explicațiile oficiale lipsesc sau sunt vagi, iar cifrele vorbesc de la sine: între 2007 și 2020, „organizația” devine tot mai stufoasă, cu posturi nou inventate și compartimente greu de justificat.
Care este, însă, activitatea reală a acestor angajați? Există rezultate pe măsură sau doar cheltuieli suplimentare suportate de contribuabil? De ce la alte filarmonici trei oameni sunt suficienți pentru a organiza zeci de concerte, iar la Ploiești e nevoie de aproape douăzeci? Ce ascunde această supradimensionare și cine beneficiază din plin de noile poziții create?
Răspunsul la aceste întrebări nu poate veni decât după o verificare minuțioasă a fișelor de post, a pontajelor și, mai ales, după confruntarea realității din teren cu poveștile frumos ambalate ale conducerii. Cei care profită de această „umflare” administrativă rămân deocamdată în umbră, dar publicul merită să știe unde se duc banii și ce se întâmplă cu adevărat într-una dintre cele mai finanțate instituții de cultură ale orașului.
Extinderea artificială a organigramei. Orchestra populară și compartimentul Jazz
Unul dintre primele semne de întrebare pe care le ridică analiza organigramelor Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești este creșterea numărului de posturi la nivelul orchestrei populare și apariția unui compartiment distinct dedicat jazz-ului. Dacă, în anul 2007, orchestra populară era formată din 18 posturi, organigrama din 2020 arată deja 22 de angajați pe acest segment. Dincolo de o simplă creștere numerică, această evoluție trebuie privită prin prisma realității culturale a instituției și a rolului efectiv pe care îl joacă orchestra populară în viața filarmonicii.
O astfel de extindere poate fi justificată doar dacă instituția a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă a activității pe zona de folclor: proiecte, turnee, colaborări cu ansambluri de dansuri, sau implicarea în festivaluri tematice de amploare. Însă, în lipsa unor dovezi concrete privind creșterea volumului și diversității activităților, această suplimentare de posturi pare artificială, mai ales în contextul în care multe filarmonici similare nu au un compartiment atât de numeros la acest capitol.
Adăugarea unui compartiment Jazz cu trei posturi dedicate este și mai greu de justificat, având în vedere că în România, tradiția filarmonicilor pe zona de jazz este excepțională, nu regulă. Apariția acestui compartiment ar trebui susținută de existența unor proiecte stabile, festivaluri de jazz cu participare anuală sau cel puțin un ansamblu recunoscut public și artistic, ceea ce nu este uzual la filarmonicile de profil clasic. Fără această acoperire reală în activitatea publică, aceste posturi devin, din start, suspecte de a fi create doar pentru a acomoda persoane sau pentru a extinde artificial schema de personal.
Compartimentul organizare evenimente – Supradimensionare sau necesitate?
Cea mai flagrantă anomalie a noii organigrame este, fără îndoială, explozia numărului de posturi dedicate organizării de evenimente. Dacă în 2007, Filarmonica funcționa cu doar trei posturi la acest compartiment, în 2020 cifra ajunge la nu mai puțin de nouăsprezece. Această creștere amețitoare ridică, firesc, semne de întrebare privind necesitatea și eficiența unei asemenea structuri birocratice.
Pentru o instituție de cultură, organizarea de spectacole și evenimente presupune, în mod normal, o echipă restrânsă, dar bine coordonată, formată din persoane care gestionează programările, biletele, relația cu artiștii, logistica și promovarea. Nici măcar filarmonicile de rang național, cu activitate intensă și cu un program dens de festivaluri și proiecte europene, nu depășesc, în mod obișnuit, patru-cinci angajați pe acest segment. Apariția a aproape douăzeci de posturi nu poate fi explicată decât printr-o nevoie administrativă greu de susținut sau, mai grav, prin dorința de a crea locuri de muncă fictive, sinecuri sau rețele de favoriți.
Adevărata întrebare pe care trebuie să și-o pună orice anchetă jurnalistică sau audit public este: ce face, concret, fiecare dintre cei 19 angajați din „organizare evenimente”? Ce activitate poate justifica prezența lor în schema de personal? Răspunsul trebuie căutat nu doar în documente, ci și în realitatea de zi cu zi a filarmonicii: câte evenimente se organizează efectiv, ce rezultate au, care este vizibilitatea lor, cât de mult diferă această activitate față de anii anteriori? În lipsa unor răspunsuri clare, această supradimensionare devine simptomul unei administrări defectuoase, al unui aparat de stat mărit artificial, cu impact direct asupra bugetului public.
Necesitatea verificării activității reale și a justificării posturilor suplimentare
Orice creștere a numărului de posturi într-o instituție publică trebuie să aibă la bază o necesitate obiectivă, susținută de activitate reală, fișe de post bine definite și rezultate palpabile. În cazul Filarmonicii „Paul Constantinescu”, diferențele dintre organigramele din 2007 și 2020 ridică nu doar suspiciuni de supradimensionare, ci și întrebarea fundamentală dacă aceste posturi suplimentare corespund vreunei activități reale.
Demersul de verificare trebuie să fie unul riguros, pornind de la solicitarea de documente interne: rapoarte de activitate, fișe de post, pontaje lunare, situații ale proiectelor derulate și rezultate atinse. Fiecare post suplimentar trebuie analizat individual: care este contribuția sa la activitatea artistică sau administrativă? Este vorba despre o activitate permanentă sau ocazională? Există un volum de muncă suplimentar dovedit, sau totul este doar pe hârtie?
Mai mult, comparația cu filarmonici de același calibru din țară devine obligatorie: niciuna nu raportează o explozie a posturilor la organizare evenimente sau creșteri masive pe zone secundare, fără justificare în activitatea publică. În lipsa unor răspunsuri și justificări credibile, suspiciunea de abuz administrativ, angajări fictive sau risipă de fonduri publice devine reală și necesită măsuri de control, audit și eventual tragerea la răspundere a celor implicați.
Cam multe abuzuri care trebuie opriete, e vorba despre bani publici pentru cultură, nu pentru sinecurile directorului
Filarmonica „Paul Constantinescu” pare să fi transformat, în ultimii ani, arta subtilă a armoniei în știința mai puțin nobilă a umflării organigramelor. În timp ce muzica ar trebui să unească, să inspire și să aducă publicul în sală, administrația instituției a creat noi compartimente și zeci de posturi suplimentare, multe dintre ele fără o justificare clară în activitatea artistică sau în rezultate palpabile pentru comunitate.
Am arătat cum extinderea artificială a compartimentelor de folclor și jazz, dar mai ales supradimensionarea compartimentului de organizare evenimente, nasc suspiciuni de sinecuri, favoritisme și risipă de bani publici. Răspunsurile lipsesc, la fel ca și dovezile că această explozie de personal s-ar reflecta în viața culturală a orașului.
Într-o perioadă în care banii publici sunt mai prețioși ca niciodată, transparența, corectitudinea și eficiența trebuie să devină reguli, nu excepții. Orice post inventat pe hârtie, orice funcție creată pentru a răsplăti loialități și nu performanța artistică, reprezintă nu doar un abuz administrativ, ci o palmă dată celor care muncesc cu adevărat pe scenă.
Chemăm publicul, artiștii, dar și autoritățile de control să nu rămână indiferenți: să ceară explicații, să verifice, să sancționeze acolo unde legea și bunul-simț sunt călcate în picioare. Filarmonica trebuie să rămână un templu al artei, nu o pepinieră de posturi calde și funcții de decor. Pentru că, la final, nu doar banii, ci și încrederea în instituțiile publice e în joc. Și când tăcerea devine complice, muzica adevărată se pierde în zgomotul imposturii.
Întrebări pentru d-ul director Vlad Mateescu
1. Domnule director, care este justificarea concretă a creșterii numărului de posturi din orchestra populară și a apariției unui compartiment Jazz în organigrama Filarmonicii „Paul Constantinescu”? Există proiecte, festivaluri sau activități publice relevante care să susțină această extindere, sau a fost doar o decizie administrativă?
2. Ce dovezi puteți prezenta opiniei publice privind activitatea reală a acestor noi compartimente? Ne puteți furniza, transparent, lista evenimentelor, a proiectelor și a colaborărilor pe care le-au derulat aceste posturi suplimentare în ultimii ani?
3. Cum explicați creșterea spectaculoasă a numărului de angajați din „organizare evenimente” – de la 3 persoane în 2007 la 19 în 2020? Care este activitatea concretă și rezultatele palpabile pentru fiecare dintre acești angajați?
4. De ce, la Ploiești, pentru organizarea de evenimente sunt necesare aproape douăzeci de persoane, în timp ce filarmonici de renume din țară se descurcă excelent cu patru sau cinci angajați pe acest segment? Este această supradimensionare o necesitate reală sau vorbim despre o schemă artificial umflată?
5. Au existat presiuni politice sau administrative pentru a crea aceste posturi noi? Cine sunt persoanele care au beneficiat de pe urma extinderii organigramei și care este criteriul de selecție pentru aceste funcții suplimentare?
6. Cum răspundeți acuzațiilor de sinecuri și favoritisme, având în vedere discrepanțele evidente dintre numărul de posturi create și volumul real de activitate artistică și administrativă a filarmonicii?
7. Ce măsuri veți lua pentru a transparentiza modul de angajare, evaluare și promovare în cadrul instituției pe care o conduceți? Sunteți dispus să publicați periodic rapoarte detaliate despre activitatea fiecărui compartiment și despre rezultatele obținute?
8. În calitate de manager public, vă asumați responsabilitatea pentru această „umflare” a schemelor de personal, în condițiile în care banii provin de la contribuabili, iar încrederea în instituțiile de cultură depinde de onestitatea și eficiența conducerii?
Invitație la dialog:
„Domnule director Vlad Mateescu, publicul, artiștii și presa așteaptă din partea dumneavoastră un răspuns onest și complet la aceste întrebări, precum și angajamentul că Filarmonica „Paul Constantinescu” va reveni la standarde de performanță și integritate care să onoreze cultura ploieșteană și națională.”
P.S. Documentele care atestă afirmațiile din anchetă se află în posesia Intransigent.
D-ul director Vlad Mateescu este invitat să ne dea un drept la replică pe adresa de mail: [email protected]
Domnilor de la Intrasigent, ați fost vreodată la un concert de folclor la Filarmonica, ați stat sa urmăriți unele concerte, care au fost repetate în aceeași seară?
Știți oare, că orchestra populara cu soliștii și dansatorii, care o parte dintre ei vin benevol la concerte, merg prin toate satele, orașele și prin te miri ce coclauri să aducă buget?
Știți oare, că cele trei perechi de dansatori angajate, vin cu costumele lor la concerte?
Fac totul pentru a promova ce este frumos și de preț în județul nostru. Habar nu aveți ce spuneți acolo, veniți să urmăriți concertele de folclor cu sala arhiplină și apoi vorbiți. De când este director Vlad Mateescu, Filarmonica este in plina ascensiune. Vreți să distrugeți și ce mai este valoros in Ploiești. Probabil influenta aceasta vine de la cineva….care nu a fost la astfel de concerte. Au fost zile când au avut și câte trei concerte în diferite locații și toate cu buget. In loc sa promovați ce mai este de preț în această instituție, vă ocupați de astfel de chestii. Păcat draga presa… Păcat!
Stiu ca doare adevarul. Daca am scrie si de smeceriile care ne sunt aduse la cunostinta d-nul Vlad Mateescu ar pica de pe piedestalul pe care l-ati asezat, probabil fiind o persoana dintre cel care sunt parte din sinecurile create de domnia sa. Nu spune nimeni ca nu sunt spectacole reusite, dar fvorbind de bani publici si de o filarmonica ce are pesonal specialziat sau ar trebui sa aiba, datine voie sa gandim altfel
la jazz ati fost? intransigentilor?
sau e o comanda de articolas?!!
Ma lasi cu spectalele voastre pe bani publici. Citeste articolul si vezi despre ce e vorba. N-are legatura cu spectacolele propuse de d-ul director, de jazz sau dans popular, ci cu cheltuierea banilor publici pe departamente inventate, bune sau rele, care au permis city-managerului să diminueqaze veniturile celor angajati sa presteze activitatea strict pentru filarmonica.