Străpungerea străzii Laboratorului din Ploiești: contract de 6 luni ajuns la execuție pe ani. Cine răspunde pentru blocajele repetate?

Contract de 6 luni, execuție întinsă pe ani

Contractul de lucrări nr. 13532/06.07.2022, încheiat de Municipiul Ploiești pentru obiectivul de investiții privind străpungerea străzii Laboratorului, stabilea un termen contractual de 6 luni. Structura era clară: două luni pentru documentații tehnice și patru luni pentru execuția efectivă.

Valoarea inițială: 3.505.583,08 lei fără TVA. Executantul: asocierea SC Andaur Construcții SRL (lider) și SC Irimat Cons SRL.

Documentele ulterioare arată însă că execuția nu a urmat calendarul inițial. Lucrările au fost fragmentate prin opriri și reluări succesive, pe o durată care depășește cu mult termenul contractual asumat.

Firmele care execută lucrarea și ce istoric public au

Executantul lucrării „Străpungere strada Laboratorului” este o asociere de firme formată din SC Andaur Construcții SRL — lider de asociere — și SC Irimat Cons SRL — asociat. Contractul de lucrări a fost semnat cu această asociere în baza procedurii de achiziție publică, iar toate ordinele de începere, sistare și reluare analizate în prezenta investigație sunt emise în raport cu această structură contractuală.

În cazul SC Andaur Construcții SRL, datele financiare publice recente indică dificultăți economice semnificative, cu pierderi raportate și scădere accentuată a cifrei de afaceri față de anii anteriori. În presa economică și în platforme de monitorizare juridico-comercială este consemnată existența unei cereri de deschidere a procedurii de insolvență împotriva societății, la finalul anului 2024. O cerere de insolvență reprezintă o procedură judiciară în curs și nu echivalează automat cu intrarea definitivă în insolvență, dar este un indicator relevant privind presiunea financiară asupra contractorului principal al lucrării publice.

Partenerul din asociere, SC Irimat Cons SRL, este o firmă de proiectare și consultanță tehnică în infrastructură rutieră. Potrivit datelor publice din registrul companiilor, societatea este controlată de Florin Gelu Goroneanu, inginer cu activitate în domeniul drumurilor și al supervizării lucrărilor de infrastructură.

Numele acestuia apare și în investigații de presă națională dedicate contractelor de consultanță în infrastructură. Publicația Jurnalul a relatat, într-o anchetă privind contracte din domeniul drumurilor, că Florin Gelu Goroneanu a ocupat în trecut funcții de conducere în cadrul fostei Companii Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) și că ulterior firmele sale au derulat contracte de consultanță și supervizare pentru proiecte rutiere finanțate din fonduri publice.

Menționarea acestui context are rol strict informativ, de profil profesional și istoric public al firmelor și persoanelor implicate în executarea contractului analizat. Aparițiile anterioare în investigații de presă sau existența unor proceduri comerciale nu stabilesc automat vreo răspundere în proiectul de la Ploiești, dar reprezintă elemente de interes public în evaluarea capacității, experienței și contextului executantului unei lucrări finanțate din bani publici.

Citește și: Un fost director din CNADNR a încasat 5 milioane de euro din consultanţă în drumuri

Ordine în lanț… începere, sistare, reîncepere — din nou și din nou

Analiza documentelor administrative emise de Direcția Tehnic Investiții din cadrul Primăriei Municipiului Ploiești arată o succesiune repetată de ordine de începere, sistare și reîncepere a lucrărilor aferente contractului nr. 13532/06.07.2022. Actele sunt numerotate, datate și semnate administrativ, producând efecte directe asupra termenelor contractuale.

Primul ordin de sistare identificat în setul analizat este emis sub nr. 11531 / 20.06.2024, având ca obiect suspendarea lucrărilor pentru obiectivul „Străpungere strada Laboratorului în prelungirea străzii Gh. Gr. Cantacuzino”. Documentul este aprobat la nivel de primar la acea dată și este semnat la nivel executiv de Director Executiv – Mădălina Crăciun și de Șef Serviciu Investiții și Reparații Drumuri – Călin Zaharia. Motivul consemnat: sistarea lucrărilor până la finalizarea condițiilor de coexistență cu instalațiile electrice, la solicitarea executantului. Mai multe documente, poartă semnătura de verificare tehnică a domnului Călin (Cornel) Zaharia, în calitate de șef serviciu în cadrul Serviciului Investiții și Reparații Drumuri, la data respectivă.

Potrivit datelor publice actuale, acesta ocupă în prezent funcția de director al TCE Ploiești SRL, operatorul de transport public local, care se confruntă cu o criză. Recent, Intransigent a scris despre lispa ITP la troleibuze.

Sistarea este precedată de adresa executantului — înregistrată la Primărie sub nr. 71506 / 20.06.2024 (nr. intern Andaur 160/20.06.2024) — prin care asocierea executantă solicită oficial oprirea lucrărilor invocând imposibilitatea intervenției în teren din cauza traseelor electrice și a riscului de avariere a cablurilor existente.

Lucrările sunt reluate prin Ordin de reîncepere nr. 17691 / 10.10.2024, aprobat administrativ și semnat la nivel tehnic de Director Executiv Mădălina Crăciun și Șef Serviciu Mariana Stochița, cu data de reluare stabilită: 14.10.2024.

După numai o lună, este emis un nou Ordin de sistare nr. 19951 / 12.11.2024, aprobat la nivel de primar la acea dată și semnat administrativ de aceeași structură tehnică. Motivul oficial consemnat în act: condiții meteorologice nefavorabile, la solicitarea executantului. Solicitarea firmei este înregistrată separat sub nr. 19813 / 11.11.2024 (adresă Andaur nr. 267/11.11.2024).

Seria reluărilor și suspendărilor continuă în 2025. Este emis Ordin de reîncepere nr. 9663 / 07.05.2025, cu data reluării stabilită pentru 08.05.2025, semnat de conducerea tehnică a direcției și aprobat la nivel de primar. La scurt timp, apare un nou Ordin de sistare nr. 11052 / 27.05.2025, motivat din nou prin condiții meteorologice nefavorabile, corelat cu adresa executantului înregistrată sub nr. 11010 / 26.05.2025 (Andaur nr. 82/26.05.2025), în care sunt invocate atât vremea nefavorabilă, cât și existența unor rețele subterane neconforme cu documentația inițială.

Reluarea ulterioară este dispusă prin Ordin de reîncepere nr. 11677 / 03.06.2025, cu data de reîncepere stabilită: 04.06.2025, semnat la nivel de Direcție Tehnic Investiții.

Din succesiunea acestor acte oficiale rezultă un model administrativ repetitiv: solicitare executant — adresă înregistrată — ordin de sistare — ordin de reîncepere — nouă sistare. Nu este vorba despre o singură întrerupere punctuală, ci despre un ciclu recurent de suspendare și reluare a execuției.

Din punct de vedere contractual, fiecare ordin de sistare suspendă cursul termenelor de execuție, iar fiecare ordin de reîncepere recalibrează graficul de lucrări. Efectul cumulat este extinderea semnificativă a duratei reale a proiectului față de termenul inițial de 6 luni prevăzut în contract.

Motivele oficiale ale blocajelor: vremea sau rețelele necartografiate

Documentele administrative analizate — ordine de sistare, ordine de reîncepere și adrese ale executantului — indică două categorii principale de justificări invocate oficial pentru întreruperile repetate ale lucrărilor la obiectivul „Străpungere strada Laboratorului” din Ploiești.

Prima categorie este reprezentată de condițiile meteorologice nefavorabile, menționate explicit în mai multe ordine de sistare, inclusiv în actele administrative nr. 19951/12.11.2024 și nr. 11052/27.05.2025. În aceste documente, sistarea este aprobată administrativ pe baza solicitărilor formulate de executant, înregistrate oficial la Primărie, cu referire directă la imposibilitatea continuării lucrărilor în condiții de siguranță.

A doua categorie este de natură tehnică și apare repetat în documente: probleme privind rețelele existente în subteran și coexistența utilităților. Sunt menționate explicit situații de:
– coexistență instalații electrice
– devieri de trasee tehnico-edilitare
– rețele subterane la adâncimi neconforme
– necorelări între documentația tehnică și realitatea din teren.

În adresa executantului înregistrată la Primăria Municipiului Ploiești sub nr. 11010/26.05.2025, asocierea executantă arată în mod explicit că, pe parcursul execuției, au fost identificate rețele subterane „neindicate corespunzător în documentația pusă la dispoziție”, situație care a impus măsuri de protecție, adaptări de soluții tehnice și devieri locale, cu impact direct asupra ritmului de execuție. Această mențiune tehnică indică posibile limite ale studiilor inițiale de amplasament și ale documentației de coexistență a utilităților.

Ordinele de sistare și reîncepere din perioada 2024–2025 poartă aprobări la nivelul conducerii Primăriei Municipiului Ploiești, inclusiv cu aprobarea primarului în funcție la data emiterii actelor, Mihai Polițeanu. Din setul de documente analizate rezultă că, deși proiectul are un termen contractual inițial de 6 luni termenul de execuție s-a depășit cu aproape 4 ani. Nu am văzut din partea primarului Polițeanu să spună în spațiul public motivele reale ale acestei întârzieri grosolane, care generează disconfort participanților la trafic în zona respectivă. Practic vorbim despre o incompetență administrativă pentru că la cum arată situația, pare fără ieșire.

Valoarea contractului a crescut între timp

Contractul de lucrări nr. 13532/06.07.2022 pentru obiectivul „Străpungere strada Laboratorului în prelungirea străzii Gh. Gr. Cantacuzino” a fost semnat inițial la o valoare de 3.505.583,08 lei fără TVA, conform documentului contractual analizat. Ulterior, potrivit actului adițional existent în dosarul administrativ al investiției, valoarea a fost majorată la 3.677.722,63 lei fără TVA.

Majorarea rezultă dintr-un act adițional semnat de părțile contractante, document care modifică valoarea inițială a contractului și devine parte integrantă a acestuia. Actul adițional este însoțit de anexe tehnico-financiare și de actualizarea devizului, potrivit documentelor puse la dispoziție în dosar.

În materia achizițiilor publice, modificarea valorii unui contract de lucrări prin act adițional este permisă de cadrul legal, în anumite condiții — în special atunci când apar lucrări suplimentare, adaptări tehnice sau ajustări determinate de situații neprevăzute la momentul proiectării. Legea impune însă ca aceste modificări să fie fundamentate tehnic, motivate contractual și susținute prin documente justificative, inclusiv note de comandă suplimentară, referate tehnice și actualizări de deviz.

În contextul acestui proiect, majorarea valorii contractuale apare în paralel cu o extindere semnificativă a duratei de execuție, generată de sistările și reluările succesive ale lucrărilor. Corelarea dintre prelungirea termenelor și ajustarea valorii devine, astfel, un punct legitim de interes public, deoarece privește modul în care este gestionată o investiție finanțată din buget local.

Documentele analizate confirmă existența modificării de valoare prin act adițional. Justificarea tehnică detaliată a acestei creșteri — pe categorii de lucrări și cauze — este un element care poate fi clarificat complet doar prin documentația tehnico-economică integrală și prin punctul de vedere oficial al autorității contractante.

Citește și: Străpungerea Laboratorului, o telenovelă de carton promovată pe Facebook-ul primarului Mihai Polițeanu prin repetiție, fără să spună nimic concret

Cât s-a plătit și cât s-a executat în realitate

Situațiile financiare și tehnice existente în dosarul administrativ al lucrării indică o diferență notabilă între procentul de execuție fizică declarat și procentul financiar achitat până în prezent în cadrul contractului pentru străpungerea străzii Laboratorului.

Conform centralizatorului de plăți și situațiilor de lucrări analizate, valoarea facturilor decontate până la momentul ultimei raportări este de aproximativ 2.198.382,25 lei fără TVA, ceea ce reprezintă circa 59,78% din valoarea contractuală actualizată. În același timp, în documentele tehnice de progres este consemnat un stadiu fizic de execuție de aproximativ 80%.

O astfel de diferență între procentul fizic și cel financiar nu este, în sine, nelegală sau neobișnuită în contractele de lucrări publice, dar ea trebuie să fie susținută riguros prin documente tehnice specifice: situații de lucrări pe categorii, măsurători cantitative, devize pe faze, procese-verbale de constatare și documente de validare a cantităților executate.

În mod obligatoriu, aceste documente sunt verificate și confirmate de dirigintele de șantier, care certifică realitatea lucrărilor executate și corespondentul lor valoric. În dosarul analizat apare contractul separat de dirigenție de șantier, încheiat pentru acest obiectiv, ceea ce indică existența unui mecanism formal de control tehnic al execuției.

Pentru transparență deplină, corelarea exactă dintre procentul fizic declarat și sumele decontate poate fi demonstrată complet doar prin publicarea situațiilor de lucrări detaliate și a proceselor-verbale de recepție pe etape. Aceste documente reprezintă baza legală a fiecărei plăți efectuate din fonduri publice și constituie elemente esențiale în evaluarea modului de gestionare a contractului.

Ce obligații legale avea autoritatea contractantă și unde apare responsabilitatea administrativă

În contractele de lucrări publice, responsabilitatea principală pentru pregătirea și buna derulare a investiției aparține autorității contractante — în acest caz Primăria Municipiului Ploiești. Legea și normele tehnice impun acesteia obligația de a asigura documentație tehnică adecvată, studii de amplasament corecte, identificarea utilităților, coordonarea avizelor și condiții clare de execuție înainte de emiterea ordinului de începere.

Această obligație nu este una formală, ci una de rezultat administrativ: proiectul trebuie să poată fi executat în condiții rezonabile de continuitate. Atunci când o lucrare contractată cu termen de 6 luni ajunge să fie nefinalizată după aproape patru ani, răspunderea administrativă instituțională nu mai este o chestiune teoretică, ci una de interes public direct.

Documentele analizate arată sistări repetate generate de probleme de coexistență a rețelelor și necorelări între documentație și situația din teren — exact tipul de riscuri care trebuie evaluate și reduse în etapa de pregătire tehnică a investiției. Chiar și atunci când executantul notifică probleme reale din teren, obligația de coordonare și soluționare administrativă rămâne la autoritatea contractantă.

Ordinele de sistare și reîncepere din ultimii ani poartă aprobări la nivelul conducerii Primăriei, inclusiv în mandatul actualului primar, Mihai Polițeanu, care are peste 17 luni de mandat la momentul redactării. În documentele analizate nu apare o notă publică de sinteză tehnică și administrativă care să explice complet și unitar cauzele întârzierii majore față de termenul contractual inițial.

Stabilirea unei vinovății juridice individuale aparține exclusiv organismelor de control și instanțelor, la care primarul Mihai Polițeanu din câte știm, nu a apelat. Însă responsabilitatea administrativă a instituției contractante pentru durata excepțional de mare a nefinalizării lucrării este un fapt obiectiv rezultat din cronologia documentelor.

Ce trebuia să știe executantul înainte să intre în teren și ce obligații avea pe parcurs

În contractele de lucrări publice, executantul nu este un simplu executant mecanic al proiectului, ci un profesionist obligat prin lege și prin contract să verifice documentația primită și să semnaleze din timp eventualele neconcordanțe. Standardele tehnice și clauzele uzuale din contractele de lucrări prevăd obligații clare privind analiza prealabilă și diligența profesională.

Înainte de intrarea efectivă în șantier, executantul are obligația să realizeze o analiză tehnică a documentației, să coreleze planurile cu realitatea vizibilă din teren, să solicite clarificări și să notifice riscurile previzibile. De asemenea, are obligația de a efectua verificări preliminare, inclusiv prin sondaje locale sau verificări punctuale, atunci când zona de lucru este cunoscută ca având densitate mare de utilități subterane.

Pe parcursul execuției, executantul trebuie să notifice imediat beneficiarul atunci când apar situații neprevăzute — rețele neidentificate, conflicte de amplasament, diferențe majore între planuri și teren — și să solicite soluții tehnice aprobate înainte de continuarea lucrărilor. Tot în sarcina sa intră protejarea rețelelor existente și adaptarea metodelor de lucru la condițiile reale descoperite.

Documentele din dosar arată că asocierea executantă — SC Andaur Construcții SRL – SC Irimat Cons SRL — a transmis mai multe adrese oficiale de notificare, înregistrate la Primărie, în care semnalează probleme de coexistență a rețelelor și imposibilitatea continuării lucrărilor în anumite condiții tehnice. Aceste notificări au stat la baza mai multor ordine de sistare analizate în capitolele anterioare.

În același timp, din perspectivă contractuală, notificarea nu epuizează automat răspunderea executantului. Practica în lucrări publice presupune și capacitatea de anticipare tehnică rezonabilă, planificare etapizată și propunere de soluții alternative. Evaluarea completă a conduitei executantului — dacă a fost suficient de preventivă, suficient de rapidă și suficient de documentată — poate rezulta doar din analiza integrală a jurnalelor de șantier, a notelor de constatare și a corespondenței tehnice dintre părți.

În acest tip de contract, întârzierile majore nu pot fi atribuite automat unei singure părți. Ele rezultă, de regulă, din interacțiunea dintre calitatea documentației inițiale, reacția administrativă a beneficiarului și modul în care executantul își exercită obligațiile profesionale în teren.

Documentele tehnice care ar fi trebuit să prevină blocajele

Un proiect de infrastructură rutieră urbană nu începe, în mod normal, cu buldozerul, ci cu documentația tehnică. Înainte de emiterea ordinului de începere a lucrărilor, setul de documente tehnice trebuie să fie suficient de complet și corelat pentru a reduce riscul apariției blocajelor majore în teren.

Pentru un obiectiv de tipul străpungerii unei artere rutiere noi în intravilan, practica tehnică și normele de proiectare cer existența și corelarea mai multor documente esențiale: studiu de coexistență a utilităților, planuri de deviere a rețelelor, avize tehnico-edilitare de la deținătorii de infrastructură, ridicări topografice actualizate și documentația tehnică de autorizare a construcției (DTAC) corelată cu situația reală din teren.

Studiul de coexistență a utilităților are rolul de a identifica și poziționa rețelele existente — electrice, telecom, apă, canal, gaze — și de a stabili condițiile tehnice în care lucrările pot fi executate fără avarii și fără opriri repetate. Planurile de deviere trebuie aprobate de deținătorii de rețele înainte de intrarea în execuție, iar avizele trebuie să conțină condiții clare de lucru.

În documentele de șantier analizate în această investigație, motivul „coexistență rețele” și „neconcordanță între documentație și teren” apare în mod repetat, în mai mulți ani consecutivi, în adrese ale executantului și în ordine oficiale de sistare. Repetitivitatea acestui motiv tehnic nu indică un incident izolat, ci sugerează o vulnerabilitate de planificare tehnică sau de coordonare operațională între proiectare, avizare și execuție.

Determinarea exactă a cauzei — documentație inițială incompletă, date de rețea neactualizate, modificări ulterioare în teren sau întârzieri ale deținătorilor de utilități — poate rezulta doar din analiza integrală a proiectului tehnic și a corespondenței de avizare. Însă, din perspectiva interesului public, faptul că același tip de blocaj tehnic reapare pe parcursul mai multor ani de execuție arată că mecanismele preventive nu au funcționat la nivelul necesar pentru continuitatea lucrării.

Impactul real asupra banilor publici și asupra orașului

Întârzierea prelungită a unei lucrări de infrastructură urbană nu este doar o problemă de șantier, ci una cu efecte directe asupra bugetului public și asupra funcționării orașului. În cazul străpungerii străzii Laboratorului, diferența dintre termenul contractual inițial de 6 luni și durata efectivă care se apropie de patru ani transformă proiectul dintr-o investiție punctuală într-un caz de interes public major.

Din punct de vedere bugetar, orice prelungire extinsă a execuției înseamnă blocarea resurselor financiare pe termen lung. Sumele deja decontate — de ordinul milioanelor de lei — rămân legate de o lucrare nefinalizată, ceea ce reduce flexibilitatea alocărilor pentru alte investiții locale. În paralel, actele adiționale și adaptările tehnice pot genera costuri suplimentare justificate contractual, dar care cresc valoarea totală a proiectului față de estimarea inițială.

La nivel urban, efectele sunt vizibile în teren: lucrări fragmentate, zone afectate de șantier, rute ocolitoare provizorii și disconfort de trafic. O lucrare de străpungere rutieră are, prin definiție, rolul de a fluidiza circulația; atunci când finalizarea se prelungește ani la rând, beneficiul public estimat este amânat, iar costul de oportunitate crește.

Întârzierile repetate mai produc un efect greu de cuantificat, dar real: eroziunea încrederii publice în capacitatea administrativă de a planifica și finaliza investiții. Când un contract public cu durată scurtă pe hârtie ajunge să fie prelungit de multiple ori prin ordine de sistare și reîncepere, percepția publică se mută de la „investiție” la „blocaj”.

Din această perspectivă, durata neobișnuit de mare dintre semnarea contractului și finalizarea efectivă a lucrării nu mai este doar un detaliu tehnic, ci devine ea însăși o problemă de interes public, care justifică analiza documentelor, întrebările adresate autorităților și solicitarea de explicații administrative clare.

O lucrare de 6 luni întinsă pe ani cere răspunsuri, nu explicații fragmentate

Cronologia documentelor oficiale arată un fapt care nu mai ține de interpretare: un contract public de lucrări cu termen inițial de 6 luni a ajuns să fie executat fragmentat pe parcursul a aproape patru ani, printr-o succesiune de ordine de începere, sistare și reîncepere, acte adiționale și justificări tehnice repetitive.

Actele analizate indică probleme de coexistență a rețelelor, condiții meteo invocate în mod formal, notificări ale executantului, aprobări administrative succesive și modificări de valoare contractuală. Ele arată și că responsabilitatea nu este concentrată într-un singur punct: documentația tehnică inițială, coordonarea utilităților, reacția administrativă și conduita executantului sunt toate părți ale aceluiași mecanism contractual.

Primăria, în calitate de autoritate contractantă, poartă responsabilitatea instituțională pentru rezultatul final al investiției. Executantul poartă responsabilitatea profesională pentru modul în care a evaluat, notificat și gestionat riscurile din teren. Dirigenția de șantier și structurile tehnice au responsabilitatea validării și controlului. Lanțul este complet — și tocmai de aceea răspunsurile trebuie să fie complete.

După ani de prelungiri și opriri, întrebarea legitimă nu mai este doar de ce au apărut blocaje tehnice — acestea există în multe șantiere — ci de ce nu au fost prevenite, corectate și depășite într-un interval rezonabil raportat la termenul contractual.

O investiție publică nu se măsoară doar în devize și procente de execuție, ci în capacitatea administrației de a o duce la capăt la timp și transparent. Iar când termenul de 6 luni devine o poveste de ani, explicațiile nu mai pot fi punctuale — ele trebuie să fie publice, complete și asumate.

Drept la replică solicitat instituțiilor și părților implicate

Redacția a formulat solicitări de punct de vedere și clarificări tehnice pe baza documentelor analizate în acest material și va transmite oficial întrebările de mai sus către următoarele instituții și părți implicate:

– Primăria Municipiului Ploiești — în calitate de autoritate contractantă
– Direcția Tehnic Investiții din cadrul Primăriei
– Cabinetul primarului municipiului Ploiești
– Dirigenția de șantier a lucrării
– Asocierea executantă SC Andaur Construcții SRL – SC Irimat Cons SRL

Eventualele răspunsuri, clarificări tehnice și documente justificative primite vor fi publicate integral sau în extras relevant, în vederea respectării dreptului la replică și a asigurării unei informări complete și corecte a publicului.

Redacția rămâne deschisă primirii de explicații documentate, precizări tehnice și corecții susținute prin acte oficiale, la adresa de e-mail: [email protected]