Astăzi, 23 octombrie 2025, în plină criză a termoficării, Ploieștiul a avut șansa unei soluții. Pe masa discuțiilor se afla un singur punct, de maximă urgență: aplicarea OUG 54/2025, ordonanța care oferă primăriilor instrumentul legal de a garanta credite pentru achiziția de combustibil, astfel încât sistemele centralizate de încălzire să nu se oprească. Trebuie menționat că această procedură nu este nouă, așa s-a procedat în ultimii ani. Era, poate, ultima pârghie prin care orașul își putea asigura continuitatea furnizării gazelor înainte ca Premier Energy să închidă robinetul.
Din păcate, ședința care trebuia să fie o demonstrație de responsabilitate și solidaritate cu cetățenii a eșuat lamentabil. În locul unei dezbateri constructive și a unei decizii ferme pentru salvarea a 55.000 de familii de la frig, scena a fost confiscată de atitudinea administratorului public Sorin Dumitrașcu.
Reprezentant oficial al Primăriei Ploiești, Dumitrașcu nu a adus cu sine nici soluții, nici empatie, ci o combinație de aroganță și dezinteres, care a înfuriat furnizorii și a șocat martorii prezenți. Într-un moment în care fiecare minut contează și fiecare semnătură poate face diferența dintre căldură și calorifere reci, Dumitrașcu a ales să blocheze discuția printr-un refuz categoric, tratând problema ca pe o formalitate lipsită de importanță.
Astfel, întâlnirea care ar fi trebuit să fie „momentul zero” al salvării termoficării ploieștene s-a transformat într-o dovadă cutremurătoare a deconectării totale dintre administrație și nevoile reale ale oamenilor.
„Nu vreau să garantez creditul” – replica iresponsabilă care îngheață un oraș
Declarațiile făcute de administratorul public Sorin Dumitrașcu la întâlnirea de astăzi au avut efectul unui șoc. În fața furnizorilor de gaze, într-un moment în care fiecare oră contează pentru a evita sistarea gazelor, Dumitrașcu a afișat o atitudine sfidătoare și impertinentă, respingând din start soluția evidentă: garantarea de către Primărie a unui credit de 50 milioane lei pentru Termo Ploiești.
„Nu vreau să garantez creditul” – aceasta ar fi fost replica administratorului public, rostită cu nonșalanța celui care se crede stăpân peste resurse și destine. Cuvintele au căzut greu, ca un pumn în stomacul celor prezenți, șocând atât reprezentanții furnizorilor, cât și pe cei care încă mai sperau într-o soluție rapidă și responsabilă.
De parcă ar fi fost vorba de o chestiune personală, de banii propriei familii, nu de resursele unei comunități întregi, Dumitrașcu a respins ideea de garantare. Dintr-un condei, a pus sub semnul întrebării însăși continuitatea unui serviciu public vital, ignorând faptul că în spatele cifrelor stau 55.000 de oameni: familii, copii, bătrâni, bolnavi, toți dependenți de funcționarea sistemului centralizat de termoficare.
Replica administratorului public este mai mult decât o gafă de comunicare sau o dovadă de aroganță. Este o decizie cu potențial criminal, care tratează Ploieștiul ca pe o „moșie personală”, iar cetățenii ca pe simple numere într-un registru. În realitate, refuzul său de a susține garantarea creditului echivalează cu un pas direct spre frig în apartamente, boli agravate și o criză socială de proporții.
În loc să aplice legea – care prin OUG 54/2025 îi oferă pârghia legală clară de a garanta creditul – Dumitrașcu alege să-și joace rolul de stăpân arogant, punând pe plan secundar nevoile comunității și pe primul loc o logică de „nu vreau și basta”.
Legea permite, dar Dumitrașcu refuză
În fața unei crize iminente care amenință să lase în frig 55.000 de familii din Ploiești, soluția legală există, este clară și a fost deja pusă la dispoziția autorităților locale. Ordonanța de Urgență nr. 54/2025, publicată în Monitorul Oficial pe 9 octombrie, oferă explicit unităților administrativ-teritoriale posibilitatea de a garanta împrumuturile contractate de operatorii serviciului public de termoficare. Scopul este precis: achiziția combustibilului necesar funcționării sistemelor centralizate de încălzire în sezonul rece 2025–2026.
Nu vorbim despre interpretări juridice sofisticate sau despre artificii birocratice. Textul ordonanței este limpede: primăriile pot și trebuie să intervină pentru a împiedica oprirea căldurii în apartamente. Ceea ce lipsește nu este cadrul legal, ci voința politică și administrativă de a-l aplica.
Și totuși, în loc să folosească acest instrument oferit de Guvern, administrația locală alege să închidă ochii. Refuzul administratorului public Sorin Dumitrașcu de a susține garantarea creditului necesar Termo Ploiești nu este doar o decizie birocratică neinspirată, ci un gest cu potențiale consecințe dramatice pentru zeci de mii de ploieșteni.
Pe fond, refuzul nu are legătură cu imposibilitatea legală, ci cu calculul politic al primarului Mihai Polițeanu. Surse din administrație vorbesc despre un „joc contabil”: primarul ar prefera să-și păstreze gradul de îndatorare al municipiului neatins pentru a putea contracta alte credite destinate unor proiecte controversate și lipsite de urgență – de la târguri inutile până la evenimente de imagine menite să îi asigure capital politic.
Cu alte cuvinte, căldura din apartamentele ploieștenilor a ajuns monedă de schimb într-un joc de priorități absurde. Pentru că garantarea creditului de 50 de milioane de lei pentru Termo Ploiești ar însemna creșterea gradului de îndatorare al municipiului, Polițeanu pare dispus să sacrifice confortul și sănătatea a 55.000 de familii pentru a-și păstra „rezerva” de împrumuturi destinată propriilor proiecte.
Este un cinism greu de acceptat: în timp ce legea oferă soluția pentru a salva orașul de la frig, administrația locală își protejează „planurile paralele”, iar administratorul public, în loc să fie vocea rațiunii, preferă să adopte postura arogantă a celui care respinge din start orice discuție despre garantarea creditului.
Rezultatul este unul singur: un risc real și imediat ca Ploieștiul să rămână fără gaz, fără căldură și fără soluții, deși cadrul legal ar fi permis evitarea acestei catastrofe.
Furnizorul trage semnalul de alarmă: 25 octombrie – ziua în care se stinge căldura la Ploiești
În timp ce administrația locală se pierde în orgolii și replici arogante, realitatea bate la ușă cu brutalitatea facturilor neplătite. Premier Energy, furnizorul de gaze al Termo Ploiești, nu mai lasă loc de interpretări: pe 21 octombrie 2025, societatea a notificat oficial operatorul de termoficare că are un debit restant de 12.433.589,74 lei, aferent facturilor scadente la 3 și 16 octombrie. Cu siguranță acest debit nu ar fi e3xistqat dacă Polișeanu ar fi plătit subventia care e atât cât a vrut el, dar tot nu e în stare să plătească.
Scrisoarea este clară și categorică: termen final 25 octombrie 2025. Dacă până la acea dată nu se plătește suma integrală sau nu se constituie o garanție bancară solidă, gazul se oprește. Nu e o figură de stil, nu e un joc de nervi, ci o realitate contractuală rece și necruțătoare.
Aceasta nu este o amenințare, ci o procedură standard a pieței de energie, aplicată de fiecare dată când un client nu-și onorează obligațiile. Doar că de data aceasta, „clientul” este Termo Ploiești, iar consecința nu înseamnă pierderi comerciale pentru o firmă, ci frigul care va intra direct în apartamentele a 55.000 de familii.
Ceea ce face situația și mai gravă este contrastul între urgența documentului transmis de Premier Energy și indolența administrației locale. În timp ce furnizorul stabilește cu exactitate ziua și ora în care robinetul se închide, autoritățile locale discută în gol, refuză să folosească OUG 54/2025 și ignoră responsabilitatea constituțională de a asigura un trai decent cetățenilor.
25 octombrie nu mai este doar o dată din calendar. Este linia roșie dintre normalitate și criză, dintre calorifere calde și pereți reci, dintre obligația autorităților și nepăsarea criminală.
Primarul lipsește, viceprimarul e atacat, Ploieștiul tremură din cauza incompetenței
În timp ce orașul fierbe de tensiune și oamenii se întreabă dacă vor avea căldură după 25 octombrie, primarul Mihai Polițeanu a ales să nu participe la întâlnirea decisivă cu furnizorii de gaze. Absența sa nu a fost justificată de urgențe administrative sau negocieri paralele pentru salvarea situației. Din contră, surse din Primărie susțin că edilul și-a petrecut timpul mai preocupat de dueluri politice cu viceprimarul Alexandru Săraru decât de soarta celor 55.000 de apartamente care depind de Termo Ploiești.
În loc să fie acolo unde contează – la masa discuțiilor, cu documentele și soluțiile pe masă – Polițeanu pare să fi preferat spectacolul ieftin: atacuri politice, vendete personale și „proiecte” de divertisment, de la târguri de Crăciun cu iz de ilegalitate până la evenimente de PR cu drifturi și „republici de sub castani”.
Această ruptură dintre realitate și agenda personală a primarului este strigătoare la cer. Problema fundamentală – asigurarea căldurii în apartamentele ploieștenilor – a rămas nerezolvată. Subvenția redusă de Polițeanu pentru termoficare este încă neplătită, iar eșalonarea datoriilor a fost doar o pudră aruncată peste o rană adâncă. Nimic nu a fost rezolvat, criza e aici și bate la ușă cu data de 25 octombrie.
În timp ce administrația joacă la cacealma cu viețile oamenilor, ploieștenii tremură, nu doar de frig, ci și de groaza că sunt conduși de oameni nepregătiți, distrați și incapabili să-și înțeleagă responsabilitățile. Iar cel care ar trebui să fie în fruntea frontului de luptă pentru oraș, primarul Mihai Polițeanu, preferă să fie absent, dar prezent la scandal.
Art. 47 din Constituție, sfidat în plină iarnă
Constituția României nu lasă loc de echivoc: articolul 47 garantează dreptul cetățenilor la un trai decent. Nu este o recomandare, nu este o sugestie, ci un principiu fundamental care obligă autoritățile publice să asigure condiții minime de viață pentru fiecare român. Printre acestea, în sezonul rece, se numără fără dubiu și dreptul la încălzire, adică accesul la un serviciu public vital.
Refuzul de a folosi pârghiile legale puse la dispoziție de OUG 54/2025 nu reprezintă doar o decizie administrativă nefericită. Este o încălcare directă a Constituției, un act de nepăsare care transformă obligația publică într-un capriciu personal.
În momentul în care administratorul public Sorin Dumitrașcu respinge garantarea creditului necesar achiziției de gaze, el nu mai vorbește ca un funcționar al comunității, ci ca un individ care alege deliberat să expună un oraș întreg la frig și la suferință. Dumitrașcu nu se mai poziționează ca apărător al interesului ploieștenilor, ci ca un factor de risc pentru sănătatea și siguranța a 55.000 de familii.
Este un gest care aruncă în derizoriu însăși noțiunea de administrație publică. Pentru că atunci când legea îți oferă soluția, iar tu o refuzi, nu mai este vorba de neputință, ci de voința de a sfida obligația constituțională și de a pune în pericol viața oamenilor pe care ești plătit să-i reprezinți.
Iar când frigul intră în case, nu articolele de lege încălzesc camerele, ci deciziile luate de oameni concreți, aflați la butoanele administrației. Iar decizia lui Sorin Dumitrașcu nu este doar rușinoasă, ci și profund anticonstituțională.
Mâine: solicitare oficială de cercetare disciplinară și reziliere a contractului lui Sorin Dumitrașcu
După spectacolul rușinos oferit astăzi de administratorul public Sorin Dumitrașcu, nu mai este loc de amânări și nici de justificări. Mâine, 24 octombrie 2025, în fața Consiliului Local Ploiești va fi depusă o solicitare oficială pentru declanșarea cercetării disciplinare și pentru rezilierea contractului acestuia.
Motivul este limpede și incontestabil: Dumitrașcu a refuzat să aplice cadrul legal oferit de OUG 54/2025, singura soluție prin care Ploieștiul își putea asigura continuitatea furnizării gazelor. În loc să acționeze în interes public, administratorul public a ales aroganța și nepăsarea, blocând posibilitatea de a garanta împrumutul necesar achiziției de combustibil.
Nu vorbim doar despre un act de indisciplină administrativă. Vorbim despre un gest care pune în pericol sănătatea și siguranța a peste 100.000 de ploieșteni care locuiesc la bloc, condamnându-le să îndure frigul, boala și umilința, în timp ce autoritățile locale asistă pasive.
Această solicitare nu este un moft și nici o răfuială politică. Este un act de igienă administrativă și de protecție civică, prin care comunitatea cere ca cei care își bat joc de responsabilitatea publică să răspundă. Dumitrașcu nu mai poate fi lăsat să decidă soarta orașului. Funcția pe care o ocupă nu este un privilegiu personal, ci o datorie față de ploieșteni.
Mâine, adevărul va fi pus pe masa consilierilor locali, iar aceștia vor alege să fie de partea cetățenilor sau să devină complici la un abuz de neglijență administrativă care riscă să înghețe un oraș întreg. Mai mult, vom depune și o plângere penală împotriva executivului care nu înțelege că este pus în slujba cetățenilor, nu invers.
Apel la unitate și responsabilitate
Timpul nu mai are răbdare. Nu mai este loc de jocuri politice, de aroganțe personale sau de spectacole de prost gust. În joc nu sunt funcțiile și privilegiile celor de la vârful administrației, ci viața de zi cu zi a ploieștenilor – căldura din apartamente, sănătatea copiilor, liniștea bătrânilor și siguranța bolnavilor cronici.
Dacă gazul se oprește pe 25 octombrie, primele victime ale acestei nepăsări nu vor fi politicienii și funcționarii privilegiați, ci familiile vulnerabile, cele care nu au nicio vină și care plătesc deja prețul scump al incompetenței.
De aceea, acum este momentul ca Ploieștiul să se unească. Comunitatea trebuie să ceară ferm responsabilitate, transparență și decizie din partea celor care conduc. Nu putem accepta ca nepăsarea unor oameni cocoțați pe funcții să lase un oraș întreg fără căldură.
Nu mai e loc de scuze. Nu mai e loc de refuzuri. Avem lege, avem soluție, există obligația morală și constituțională de a acționa. Totul se rezumă la o singură întrebare: vor alege Mihai Polițeanu și Sorin Dumitrașcu să fie de partea ploieștenilor sau vor rămâne prizonieri ai propriilor orgolii și nepăsări, condamnând un oraș întreg la frig?
Jurnalișitii plătiți din bani publici de Polițeanu Mihai sigur nu vor scrie, ei sunt preocupați să-l distrugă pe viceprimarul Alexandru Săraru, nu de binele cetățenilor. Deontologii lupii!
Distribuiți masiv, nu trebuie să tolerăm la infinit incompetența.
