Schimbarea de paradigmă la nivelul Filarmonicii „Paul Constantinescu” nu reprezintă doar o ajustare tehnică de personal, ci ilustrează o mutație fundamentală în modul de administrare a disciplinei interne. Tradițional, orice instituție publică, și cu atât mai mult una de cultură, se bazează pe o comisie de disciplină formată din proprii angajați, reprezentanți ai sindicatelor și ai administrației, menită să asigure transparență, imparțialitate și dreptul la apărare pentru orice salariat supus unei cercetări disciplinare.
În acest caz, însă, filarmonica a decis să transfere întreaga putere de decizie către un avocat extern, din informațiile noastre, d-ul Florin Nicolau – practician în insolvență, cu activitate profesională care în ultima vreme pare strâns legată de mediul politic local. Dovezile noastre arată că acesta a fost prezent în comisiile electorale din partea USR, partidul care controlează în prezent Primăria Ploiești. Faptul că un astfel de rol, de maximă sensibilitate instituțională, este încredințat unei persoane cu potențiale legături politice și fără rădăcini reale în colectivul filarmonicii ridică semne de întrebare serioase asupra neutralității procesului disciplinar.
Mai mult, această mișcare transformă o procedură internă, menită să apere și interesele salariaților, într-o armă administrativă aflată la dispoziția executivului local. Sub pretextul eficientizării, s-a creat o dependență directă de decizia unei persoane din afara colectivului, cu potențial de influență politică, ceea ce aduce atingere atât autonomiei instituției, cât și principiilor de bună guvernare. Se pare că d-ului Vlad Mateescu, directorul, Filarmonicii Paul Constantinescu i s-a urcat la cap prietenia cu city managerul Sorin Dumitrașcu și cu primarul Mihai Polițeanu. Nu-i problemă, orice învăț are și dezvăț și Intransigent va monitoriza foarte atent activitatea d-ului director și a d-lui Florin Nicolau, din imaginea alăturată.
Legal sau abuziv? Primăria justifică externalizarea, dar legea prevede altceva
În răspunsul transmis către sindicat, Primăria Ploiești încearcă să acopere decizia de externalizare a comisiei de disciplină prin invocarea unor articole din Codul Muncii (art. 251) și din OUG nr. 26/2012. La prima vedere, legea permite, într-adevăr, ca pentru cercetare disciplinară angajatorul „să poată apela la serviciile unui consultant extern specializat în legislația muncii”, însă această formulare nu dă dreptul angajatorului să înlocuiască permanent comisia de disciplină cu un consultant extern. Spiritul legii este clar: consultanța externă are un rol suplimentar sau ocazional, de sprijin și expertiză, nu de substituire totală a unei comisii interne prevăzute expres de regulamentul instituției și de contractul colectiv de muncă.
Mai mult, OUG nr. 26/2012, la art. 1 alin. (2) lit. b), subliniază că achiziționarea de servicii externe juridice sau de consultanță se poate face numai în situații temeinic justificate și doar cu aprobarea autorităților tutelare, pentru cazuri punctuale. Nu există niciun temei pentru transformarea excepției în regulă. O astfel de interpretare abuzivă a normei creează un precedent grav, permițând angajatorului să evite mecanismele de control intern și să decidă soarta salariaților după criterii arbitrare sau politice.
În concluzie, legalitatea acestei măsuri este cel puțin discutabilă, iar abuzul de consultanță externă în detrimentul unei comisii interne reprezintă o deturnare a sensului și a literei legii, cu riscuri evidente pentru protecția drepturilor angajaților și pentru corectitudinea procedurilor disciplinare.
Un precedent periculos: disciplina internă, politizată și privatizată
Ceea ce se întâmplă astăzi la Filarmonica „Paul Constantinescu” poate deveni oricând o rețetă pentru alte instituții publice, dacă nu este sancționată și expusă public. Înlocuirea unei comisii interne cu un avocat apropiat politic puterii locale deschide poarta unor derapaje greu de controlat: disciplina internă, un act de echilibru între drepturile angajatului și interesele angajatorului, devine o simplă unealtă administrativă și, mai grav, politică.
Privatizarea acestei funcții de control și supraveghere internă rupe echilibrul instituțional, eliminând orice garanție reală de imparțialitate sau drept la apărare. Într-un climat în care autonomia instituțională este deja fragilă, iar tentația puterii de a controla totul este tot mai mare, o astfel de practică nu face decât să adâncească neîncrederea, suspiciunea și să paveze drumul către abuzuri și epurări politice mascate sub forma „disciplinei”.
Cazul de la Ploiești este, așadar, mai mult decât o simplă controversă administrativă – este o alertă pentru întreaga societate. Dacă acceptăm ca disciplina internă să fie transferată „la cheie” unei persoane cu interese politice sau practicieni de insolvență, sub pretextul eficientizării sau economisirii, riscăm să pierdem însăși esența funcției publice: neutralitate, transparență și respectul față de drepturile celor ce servesc comunitatea. Prima victimă a d-ului avocat-comisie de disciplină abuzivă a fost d-ul Emil Bîzgă, artist instrumentalist printre cei mai buni din țară. Cum e și normal când un om e supus unui abuz, d-ul Bâzgă a acționat în instanță Filarmonica, mai ales că din câte auzim motivele pentru care a fost disponibilizat, sunt puerile.
Reiterez invitația de a face un podcast Intransigent cu d-ul emil Bâzgă, pe care i-am făcut-o când am așteptat afară desfășurarea ședinței la care fusesem invitat de Sindicatul ARTIS.
Cu astfel de practici, d-ul Vlad Mateescu se încadrează perfect la profilul conducătorului de instituție abuzator care trebuie să își dea demisia ori să renunțe la astfel de practici. Poate că sunteți foarte bun la tenis de masă, în weekend la Republica de sub castani, după cum vedem în poză.
Vom continua cu o anchetă despre organzigrama care duduie de prieteni de-ai domniei sale. Dacă d-ul director nu știe ce înseamnă o sinecură, tocmai va afla din materialul viitor. Filarmonica are tiparul ei, nu se inventează roata pe cârca profesioniștilor care s-au angajat pentru că acesta a fost visul lor, nu dansurile populare sau organizarea de evenimente.
Între noi fie vorba, Clubul Rotary e una, iar Filamonica Paul Constantinescu e alta. Ar fi bine să nu le confundați, dle Vlad Mateescu, pentru că riscați să distrugeți imaginea fiecărei entități în parte. E valabil și pentru prietenii dvs!
Probele care au inspirat această anchetă sunt la mine, d-le Vlad Mateescu…
Închei acest episod cu intrebările de mai jos, concepute conform Legii 544/2001, la care aștept răspuns de la cei invocați, în zece zile. Mulțumesc anticipat.
Întrebări publice pentru Primarul Mihai Polițeanu și Directorul Vlad Mateescu
Domnule primar Mihai Polițeanu,
Domnule director Vlad Mateescu,
-
Ce justificare aveți pentru înlocuirea comisiei de disciplină interne a Filarmonicii „Paul Constantinescu” cu un avocat extern, în persoana domnului Florin Nicolau, în condițiile în care legea prevede ca această comisie să fie formată din membri ai instituției și să asigure reprezentativitate și imparțialitate?
-
Considerați normal ca atribuțiile de cercetare disciplinară, care vizează direct carierele și reputația unor artiști de elită, să fie delegate unei persoane cu implicare politică, membru activ în structuri ale USR și apropiat administrației locale? Nu vedeți aici un posibil conflict de interese?
-
De ce ați ales să transformați excepția (apelarea la consultanță externă) în regulă, punând întreaga instituție la mâna unui consultant, în loc să consolidați mecanismele interne de control, transparență și dialog social cu sindicatul?
-
Cum răspundeți acuzațiilor că această externalizare nu a fost una punctuală, ci o decizie sistematică, menită să elimine din instituție voci incomode sau personalități artistice greu de controlat, așa cum s-a întâmplat în cazul domnului Emil Bâzgă, unul dintre cei mai apreciați instrumentiști ai României?
-
Ce măsuri veți lua pentru a garanta pe viitor respectarea drepturilor angajaților, transparența și imparțialitatea cercetărilor disciplinare, astfel încât asemenea cazuri să nu se mai poată repeta sub nicio formă?
-
Veți face publice toate contractele de consultanță juridică și rapoartele de activitate ale domnului Florin Nicolau pentru Filarmonica „Paul Constantinescu”? Dacă nu, de ce? Considerați că opinia publică nu are dreptul să știe cine decide soarta artiștilor dintr-o instituție finanțată din bani publici?
-
În calitate de manager al filarmonicii, domnule Vlad Mateescu, vă asumați faptul că o asemenea decizie a avut drept primă victimă un artist de talia lui Emil Bâzgă? Ce garanții puteți oferi publicului și artiștilor că această metodă nu va deveni instrument de represiune internă și nu va afecta libertatea de exprimare sau creativitatea colectivului artistic?