- PRIMA OPORTUNITATE EUROPEANĂ: UN PROIECT ÎNCEPUT ÎN 2018, O PROCEDURĂ DE TREI ANI ȘI O FINANȚARE REVOCATĂ
- OCTOMBRIE 2022: PROIECTUL PNRR DE 40 DE MILIOANE DE EURO. DUPĂ DOI ANI, REZULTATUL EVALUĂRII ÎNCĂ NU FUSESE COMUNICAT
- DECEMBRIE 2024: DOCUMENTUL CARE DEMONSTREAZĂ CĂ ACTUALUL PRIMAR CUNOȘTEA MAI MULTE VARIANTE DE FINANȚARE
- DIN NOIEMBRIE 2024 PÂNĂ ÎN NOIEMBRIE 2026: CALENDARUL UNEI ACHIZIȚII CARE A AJUNS LA CONTRACT DUPĂ DOI ANI
- TREIZECI ȘI ȘASE DE MILIOANE DE EURO RAMBURSABILE: CE OBLIGAȚII ȘI-A ASUMAT MUNICIPIUL?
- PROGRAMUL REGIONAL SUD-MUNTENIA: ADMINISTRAȚIA CUNOȘTEA APELUL PRSM/414 ȘI ÎL UTILIZA PENTRU ALTE PROIECTE
INTRANSIGENT| ANCHETĂ JURNALISTICĂ| 20 noiembrie 2026
La 16 noiembrie 2026, primarul Mihai Polițeanu a semnat, la Arad, contractul pentru achiziționarea a 20 de tramvaie noi, fabricate de Astra Vagoane Călători, în valoare de aproximativ 190 de milioane de lei.
Pentru Ploiești, o asemenea investiție este necesară. Transportul public pe șină funcționează cu vehicule îmbătrânite, iar modernizarea flotei poate îmbunătăți semnificativ siguranța, accesibilitatea și confortul călătorilor.
Dar există o diferență fundamentală între necesitatea unei investiții și justificarea modului în care aceasta este finanțată.
Proiectul actual, care include și modernizarea depoului, este susținut printr-un împrumut de 36 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, un grant nerambursabil de 9 milioane de euro și o contribuție estimată la 5 milioane de euro din partea municipalității. Banca Europeană de Investiții indică un cost total al proiectului de aproximativ 51 de milioane de euro.
Înaintea acestui mecanism financiar, municipalitatea a încercat de două ori să atragă finanțări europene nerambursabile pentru tramvaie. Prima procedură a eșuat după ani de întârzieri. Pentru a doua, depusă prin PNRR, nu există în documentele publice identificate dovada încheierii unui contract de finanțare.
Între timp, administrația a avut acces la informații privind și alte programe europene, unele utilizate pentru pregătirea altor investiții locale.
Această anchetă nu contestă necesitatea celor 20 de tramvaie. Ea examinează dacă administrațiile succesive au gestionat corespunzător oportunitățile financiare și dacă actuala structură de finanțare a fost precedată de o comparație documentată a alternativelor.
PRIMA OPORTUNITATE EUROPEANĂ: UN PROIECT ÎNCEPUT ÎN 2018, O PROCEDURĂ DE TREI ANI ȘI O FINANȚARE REVOCATĂ
Istoria actualei achiziții trebuie începută în 2018, în mandatul primarului Adrian Dobre. La 26 iulie, Consiliul Local Ploiești adopta HCL nr. 249/2018, aprobând participarea municipiului la un proiect de achiziționare a tramvaielor prin Programul Operațional Regional 2014–2020. Procedura urma să fie organizată centralizat de Ministerul Dezvoltării, în baza unui parteneriat încheiat cu municipalitatea.
Mecanismul oferea premise financiare favorabile. Hotărârea prevedea o contribuție locală de 2% din valoarea eligibilă, la care se adăugau eventualele cheltuieli neeligibile. Cu alte cuvinte, orașul urmărea modernizarea flotei fără contractarea unui credit de dimensiunea celui aprobat în prezent.
Însă între planificare și realizarea investiției s-au interpus proceduri prelungite, contestații și un calendar de livrare care a depășit perioada eligibilă. Responsabilitatea organizării licitației revenea Ministerului Dezvoltării, dar proiectul privea direct patrimoniul și serviciul public de transport al municipiului.
Proba esențială se află în Raportul de activitate al Primăriei pentru anul 2024, la paginile 131–132. Documentul consemnează că procedura ministerului durase aproximativ trei ani și că, potrivit graficului propus de furnizor, tramvaiele urmau să fie livrate după expirarea eligibilității. Consecința estimată era suportarea din bugetul local a 129.960.000 de lei, fără TVA. Municipiul nu a mai semnat contractul, iar ordinul de finanțare a fost revocat.
Nu există suficiente probe pentru a atribui întregul eșec unui singur primar. Proiectul a început în mandatul Dobre, a continuat în mandatul Volosevici și a depins de o procedură organizată la nivel ministerial.
Dar continuitatea administrativă presupune mai mult decât păstrarea unor dosare între două mandate. Ea presupune anticiparea riscurilor și pregătirea soluțiilor alternative.
Raportul Primăriei consemnează expres intenția identificării unor noi finanțări nerambursabile pentru mobilitate urbană. Rămâne de stabilit ce demersuri au urmat, când au fost făcute și ce rezultate au produs.
Un termen european pierdut poate avea mai multe cauze. Dar o investiție de asemenea valoare impune verificarea măsurilor concrete prin care fiecare instituție a încercat să prevină pierderea finanțării.
Sursă: HCL 249/2018 și Raportul Primăriei pentru anul 2024, pag. 131–132.
OCTOMBRIE 2022: PROIECTUL PNRR DE 40 DE MILIOANE DE EURO. DUPĂ DOI ANI, REZULTATUL EVALUĂRII ÎNCĂ NU FUSESE COMUNICAT
La 13 octombrie 2022, administrația condusă de Andrei Volosevici iniția o nouă încercare de finanțare. Prin HCL nr. 485/2022, Consiliul Local aproba participarea Ploieștiului, în parteneriat cu comuna Ariceștii Rahtivani, la proiectul „Achiziția de vehicule nepoluante – tramvaie”, în cadrul PNRR, Componenta 10 – Fondul Local.
Proiectul prevedea achiziționarea a 20 de tramvaie cu lungimea de 18 metri. Valoarea eligibilă solicitată era de 196.908.000 de lei fără TVA, echivalentul a 40 de milioane de euro, iar TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile urma să fie asigurat din bugetul de stat. Municipalitatea își asuma cheltuielile neeligibile în eventualitatea obținerii finanțării.
Era o nouă oportunitate financiară pentru un proiect care întâmpinase deja dificultăți în cadrul programului precedent. Dar aprobarea unei cereri de finanțare nu echivalează cu obținerea banilor. HCL nr. 485/2022 nu este un contract de finanțare, iar documentele publice identificate nu demonstrează că Ploieștiul ar fi primit aprobarea definitivă pentru suma solicitată.
Ceea ce știm, în schimb, ridică o problemă importantă privind gestionarea proiectului.
La 7 noiembrie 2024, Primăria comunica faptul că Ministerul Dezvoltării nu transmisese nici măcar rezultatul evaluării cererii depuse în 2022. Informația a fost publicată de Observatorul Prahovean, pe baza răspunsului municipalității.
Așadar, după mai bine de doi ani, orașul nu avea comunicată public o soluție privind eligibilitatea proiectului. În tot acest timp, termenul PNRR pentru realizarea investițiilor se apropia, iar posibilitatea organizării unei licitații și a fabricării tramvaielor în perioada rămasă devenea tot mai dificilă.
Nu putem stabili doar din această cronologie dacă întârzierea aparținea exclusiv ministerului sau dacă au existat probleme în documentația depusă. Pentru aceasta sunt necesare cererea integrală, corespondența instituțională, solicitările de clarificări și decizia finală.
Dar tocmai această lipsă de transparență documentară justifică verificarea administrativă.
Ce demersuri au întreprins autoritățile municipale între 2022 și 2024? Câte solicitări de urgentare au transmis? Ce răspunsuri au primit? De ce nu există o explicație publică completă asupra rezultatului proiectului?
Nu se poate afirma că Ploieștiul a pierdut 40 de milioane de euro deja acordate. Se poate însă constata că o oportunitate de finanțare de această dimensiune nu ajunsese, după doi ani, la un rezultat comunicat public și verificabil.
Iar acesta este un fapt administrativ care necesită explicații.
Surse: HCL 485/2022 și informațiile publicate la 7 noiembrie 2024.
DECEMBRIE 2024: DOCUMENTUL CARE DEMONSTREAZĂ CĂ ACTUALUL PRIMAR CUNOȘTEA MAI MULTE VARIANTE DE FINANȚARE
La 12 decembrie 2024, într-o ședință extraordinară a Consiliului Local, primarul Mihai Polițeanu prezenta public discuțiile purtate cu reprezentanții ADR Sud-Muntenia și ai Băncii Europene de Investiții.
Declarațiile sunt consemnate la pagina 16 a procesului-verbal oficial și constituie una dintre cele mai importante probe ale acestei investigații.
Primarul explica faptul că discutase cu conducerea ADR posibilitatea folosirii unor fonduri din Programul Tranziție Justă pentru achiziționarea unei părți dintre tramvaie, echivalentul a aproximativ patru sau cinci vehicule. Totodată, preciza că avusese deja trei întâlniri cu reprezentanții BEI, care propuseseră un mecanism financiar diferit, cu o componentă mai mare de credit și o componentă nerambursabilă acordată direct de Comisia Europeană.
Discuțiile priveau și modernizarea depoului. Primarul prezenta posibilitatea ca fondurile din Tranziție Justă alocate la nivel județean să fie orientate ulterior către autobuze electrice pentru zona metropolitană.
Aceste declarații demonstrează că, încă din primele săptămâni ale mandatului, administrația cunoștea mai multe opțiuni financiare. Nu ar fi corect să afirmăm că alternativele au fost complet ignorate. Ele existau în discuțiile oficiale.
Însă între discutarea unor variante și adoptarea unei decizii financiare justificate există o etapă esențială: evaluarea comparativă.
În decembrie 2024, primarul prezenta posibilități, nu concluziile unui studiu public care să demonstreze că împrumutul constituia soluția adecvată în raport cu celelalte instrumente. Un an mai târziu, prin HCL nr. 695/19 decembrie 2025, municipalitatea aproba participarea la Facilitatea de împrumut pentru sectorul public, cu o structură estimată la 36 de milioane de euro credit, 9 milioane grant și 5 milioane contribuție locală.
Aici apare întrebarea care merită un răspuns documentat.
Ce evaluare a determinat trecerea de la posibilitatea finanțării parțiale prin granturi la mecanismul în care componenta rambursabilă reprezintă aproximativ 72% din valoarea inițial estimată a proiectului?
Au fost analizate scenarii cu mai puține tramvaie finanțate nerambursabil, completate ulterior prin alte achiziții? Au fost comparate costurile totale pe întreaga perioadă de rambursare?
Existența negocierilor demonstrează activitate administrativă. Dar justificarea unei decizii financiare pe termen lung presupune prezentarea criteriilor și calculelor care au determinat alegerea.
Surse: Procesul-verbal al Consiliului Local din 12 decembrie 2024, pag. 16 și HCL 695/2025.
DIN NOIEMBRIE 2024 PÂNĂ ÎN NOIEMBRIE 2026: CALENDARUL UNEI ACHIZIȚII CARE A AJUNS LA CONTRACT DUPĂ DOI ANI
Potrivit comunicatului oficial al Primăriei din 28 aprilie 2025, procesul de obținere a finanțării de la Banca Europeană de Investiții fusese demarat în noiembrie 2024. La sfârșitul lunii aprilie 2025 era publicată în SEAP consultarea pieței, iar la 4 august 2025 municipalitatea lansa procedura de licitație pentru achiziționarea tramvaielor.
Contractul de furnizare urma să fie semnat abia la 16 noiembrie 2026, după soluționarea contestațiilor care au afectat procedura.
Există un detaliu important în comunicatul din aprilie 2025. În prima variantă prezentată public, municipalitatea intenționa să contracteze 15 tramvaie și să prevadă posibilitatea suplimentării achiziției cu încă cinci, printr-o clauză de revizuire. Ulterior, procedura a fost configurată pentru achiziționarea celor 20 de vehicule.
Această evoluție arată că, în faza pregătirii, administrația analizase și o structură contractuală care permitea realizarea achiziției în etape. Nu dovedește însă că o asemenea etapizare ar fi permis automat utilizarea unei anumite finanțări europene.
Durata procedurii trebuie judecată în raport cu complexitatea ei. Achizițiile publice sunt supuse unor reguli stricte, iar contestațiile reprezintă drepturi legale ale participanților. Simplul fapt că acestea au existat nu demonstrează încălcarea legii de către municipalitate.
În același timp, experiența primei achiziții arătase deja cât de mult pot afecta întârzierile procedurale finanțările europene. Era cunoscut faptul că termenele administrative, evaluările financiare și producția tramvaielor trebuie corelate pentru a evita pierderea eligibilității.
Actuala administrație a desfășurat activități concrete: negocieri cu BEI, consultări de piață, pregătirea licitației și obținerea finanțării mixte. Aceste activități trebuie recunoscute ca fapte documentate.
Dar documentele accesibile publicului nu clarifică integral de ce această succesiune a fost preferată altor variante și dacă întregul calendar a făcut obiectul unei comparații cu termenele programelor nerambursabile.
Potrivit comunicatului Primăriei din 16 noiembrie 2026, primul tramvai urmează să fie livrat în luna a șasea de la ordinul de începere, iar ultimul până în luna a șaptesprezecea. Termenele nu se calculează automat de la data ceremoniei de semnare.
A avea un contract semnat reprezintă un rezultat. A explica documentat de ce proiectul a necesitat acest calendar și această finanțare reprezintă o obligație distinctă de transparență administrativă.
Surse: Comunicatul Primăriei din 28 aprilie 2025 și comunicatul din 16 noiembrie 2026.
TREIZECI ȘI ȘASE DE MILIOANE DE EURO RAMBURSABILE: CE OBLIGAȚII ȘI-A ASUMAT MUNICIPIUL?
La 6 mai 2026, prin HCL nr. 122/2026, Consiliul Local a aprobat contractarea unei finanțări externe rambursabile de maximum 36 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții. Hotărârea stabilește o maturitate de până la 25 de ani, o perioadă de grație de până la patru ani și posibilitatea efectuării tragerilor pe o perioadă de până la trei ani.
Actul mai prevede garantarea creditului cu veniturile proprii ale bugetului local și instituirea unor ipoteci asupra conturilor bancare și de trezorerie ale municipiului.
Aceste condiții arată că nu discutăm despre o finanțare europeană integral nerambursabilă. Împrumutul va trebui restituit în condițiile contractului, iar serviciul datoriei publice locale va fi suportat de municipiu.
În aceeași hotărâre se află și o obligație importantă de transparență: Primăria trebuie să publice informații privind valoarea finanțării, gradul de îndatorare, durata rambursării, dobânzile, comisioanele și plățile efectuate. Datele trebuie actualizate periodic.
Investiția nu se limitează la prețul tramvaielor. Proiectul finanțat de BEI și Comisia Europeană cuprinde și modernizarea depoului. De aceea, cei aproximativ 190 de milioane de lei aferenți contractului Astra nu trebuie confundați cu valoarea întregului proiect, evaluată inițial la 50 de milioane de euro de municipalitate și la aproximativ 51 de milioane de euro în comunicatul BEI din noiembrie 2026.
Există și beneficii economice anticipate. BEI estimează un consum de energie cu aproximativ 20% mai redus și scăderea costurilor de operare și întreținere pe kilometru cu aproximativ 8%. Aceste proiecții susțin utilitatea investiției, dar trebuie analizate alături de costurile de finanțare.
O economie viitoare de exploatare nu echivalează automat cu o economie bugetară netă. Pentru stabilirea acesteia trebuie cunoscute valoarea totală a dobânzilor, comisioanele, calendarul plăților și costurile întreținerii pe termen lung.
Anexele HCL nr. 122/2026 conțin un rezumat indicativ al condițiilor BEI. Acesta prezintă posibilitatea aplicării unor dobânzi fixe sau variabile, anumite comisioane și mecanisme de rambursare. Documentul precizează însă că termenii sunt orientativi și că obligațiile definitive sunt stabilite prin contract.
Așadar, principalul document necesar pentru evaluarea costului final rămâne contractul efectiv semnat la 16 octombrie 2026, împreună cu graficul financiar aplicabil.
Un împrumut poate fi un instrument legitim pentru modernizarea infrastructurii. Dar legitimitatea obiectivului nu înlătură necesitatea de a demonstra că nivelul datoriei și condițiile asumate sunt compatibile cu capacitatea financiară a municipiului.
Surse: HCL 122/2026 și anexele sale și comunicatul oficial BEI din 17 noiembrie 2026.
PROGRAMUL REGIONAL SUD-MUNTENIA: ADMINISTRAȚIA CUNOȘTEA APELUL PRSM/414 ȘI ÎL UTILIZA PENTRU ALTE PROIECTE
Una dintre constatările importante ale documentării privește Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027. În cadrul Priorității 3, dedicată mobilității urbane durabile, apelul PRSM/414 permite investiții în dezvoltarea sistemelor de transport public, inclusiv în material rulant, mijloace ecologice de transport și infrastructura necesară funcționării acestora.
Apelul a fost lansat în iulie 2024, înaintea începerii mandatului lui Mihai Polițeanu. Potrivit informațiilor publicate în prezent de ADR Sud-Muntenia, valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 25 de milioane de euro, iar valoarea maximă nerambursabilă poate ajunge la 24,5 milioane de euro, în condițiile ghidului aplicabil.
Aceste cifre reprezintă limitele programului, nu sume garantate Ploieștiului. Eligibilitatea concretă, alocarea disponibilă, proiectele deja contractate și condițiile privind evitarea dublei finanțări trebuie analizate separat.
Există însă o probă administrativă importantă.
Prin HCL nr. 220 din 30 aprilie 2025, Consiliul Local Ploiești a aprobat, la inițiativa administrației Polițeanu, un proiect de pietonizare și mobilitate urbană în zona centrală, în valoare de 56.218.024,57 lei, în vederea finanțării prin același apel PRSM/414.
Hotărârea nu demonstrează că fondurile au fost efectiv acordate și nici că proiectul respectiv a împiedicat finanțarea tramvaielor. Demonstrează însă că administrația cunoștea programul și îl utiliza pentru pregătirea altor investiții.
Mai mult, un comunicat oficial al ADR Sud-Muntenia din 18 iunie 2025 confirmă organizarea unei întâlniri tehnice cu o delegație a Primăriei condusă de Mihai Polițeanu. Agenția preciza că Ploieștiul depusese 16 proiecte în Programul Regional, cu o valoare totală de aproape 561 de milioane de lei, din care aproximativ 350 de milioane reprezenta finanțare nerambursabilă solicitată.
În cadrul întâlnirii au fost discutate oportunitățile de finanțare disponibile și stadiul proiectelor municipiului.
Prin urmare, existența dialogului instituțional este confirmată. Ceea ce nu rezultă din comunicat este dacă achiziționarea celor 20 de tramvaie a fost analizată în mod individual în raport cu apelul PRSM/414 și ce concluzii au fost formulate.
Aceasta este întrebarea esențială a investigației: nu dacă Primăria știa de existența programului, ci dacă a comparat efectiv avantajele, limitele și costurile acestuia cu finanțarea BEI.
Poate că o asemenea analiză a demonstrat că granturile regionale nu puteau acoperi investiția în condiții avantajoase. Poate că existau constrângeri privind alocările sau structura proiectului. Dar aceste explicații trebuie susținute de documente.
Pentru o decizie care angajează bugetul municipiului pe termen lung, transparența nu înseamnă doar publicarea contractului semnat, ci și prezentarea fundamentării care a condus la alegerea lui.
O administrație are dreptul să contracteze un împrumut pentru o investiție necesară, în condițiile legii. Cetățenii au, în schimb, dreptul să cunoască documentele care justifică de ce a fost aleasă tocmai această formă de finanțare.
Pentru că tramvaiele vor circula pe liniile orașului, în timp ce obligațiile financiare asumate pentru cumpărarea lor vor apărea, ani la rând, în bugetul Ploieștiului.
Iar un contract semnat în numele comunității trebuie să poată fi explicat comunității, nu doar prezentat într-o ceremonie.
Surse: Apelul PRSM/414 – ADR Sud-Muntenia, HCL 220/2025 și comunicatul ADR din 18 iunie 2025.

























