- Podul de la Sud se degradează, iar autoritățile încă pasează răspunderea
- 260 de milioane de lei, 48 de luni și între timp… plombări
- IJC Prahova a controlat, a constatat neregulile și a pus Primăria sub termene
- Termenul de 1 iulie: Primăria trebuia să organizeze ceea ce nu organizase până atunci
- Termenul de 30 august: expertul trebuia întrebat dacă expertiza mai este valabilă
- IJC a cerut prevenirea accidentelor. După aceea, bucăți din pod au ajuns pe carosabil
- Podul de la Sud a început să arunce bucăți pe carosabil
- După incident, termenele IJC nu mai pot fi tratate ca termene de birou
- Când controlul tehnic contrazice confortul politic
- Poliția Rutieră nu repară poduri. Dar nici nu poate închide ochii
- Nu finanțarea este problema imediată. Prevenția este!
- Instituțiile nu au voie să aștepte tragedia ca să descopere urgența
- Căderea tencuielii nu dovedește prăbușirea podului. Dovedește eșecul liniștii administrative
- Din acest moment, orice amânare trebuie asumată nominal
- Primăria știa. Presa a făcut public. IJC a confirmat neregulile
IJC Prahova a controlat, a constatat neregulile și a pus Primăria sub termene
Cu câteva săptămâni înainte ca elemente din pasaj să se desprindă și să ajungă pe carosabil, Inspectoratul Județean în Construcții Prahova efectuase deja un control la Primăria Municipiului Ploiești și în teren.
Controlul a avut loc la data de 20 mai 2026, după sesizarea formulată de Alianța pentru Drepturile Omului din România. Inspectorii au solicitat documente de la Primărie și au verificat obiectivul la fața locului.
Răspunsul transmis ulterior de IJC Prahova este documentul care demontează cel mai puternic discursul administrativ potrivit căruia problema Podului de la Sud s-ar reduce la lipsa finanțării pentru investiția de peste 260 de milioane de lei.
Inspectoratul nu a constatat doar că pasajul este vechi ori degradat. A reținut expres că:
„Nu au fost respectate obligațiile privind urmărirea comportării în exploatare pentru obiectivul în cauză.”
Mai mult, instituția de control a precizat că, la nivelul Primăriei Municipiului Ploiești, nu era organizată activitatea de urmărire a comportării în exploatare a obiectivelor aflate în patrimoniu.
Această constatare nu privește o formalitate administrativă. Urmărirea comportării în exploatare reprezintă mecanismul prin care proprietarul sau administratorul unei construcții trebuie să observe, să înregistreze și să evalueze evoluția degradărilor, tocmai pentru ca eventualele deficiențe să fie identificate înainte de producerea unor incidente.
În cazul Podului de la Sud, această obligație era cu atât mai importantă cu cât Primăria cunoștea încă din anul 2023 că pasajul fusese încadrat în clasa de stare tehnică V – stare critică. Răspunsul municipalității confirma degradări generalizate, coroziune, defecte de execuție, lipsa lucrărilor de întreținere și necesitatea unor restricții obligatorii de tonaj și viteză.
IJC Prahova a confirmat existența indicatoarelor pentru limitarea tonajului la 25 de tone și a vitezei la 30 km/h, montate la ambele accese pe pasaj. Dar această constatare favorabilă Primăriei a fost urmată de una mult mai gravă:
măsurile dispuse de expertul tehnic Diaconu Ion Dumitru prin expertiza tehnică din 27 aprilie 2023 nu fuseseră duse la îndeplinire.
Este și vina fostului primar, Andrei Volosevici pentru că nu a insistat pentru rezolvarea acestei probleme, dar Mihai Polițeanu, pentru care prima măsură a fost majorarea tarifului plătit de populație la gigacalorie cu 87% în ianuarie 2025, pentru ca apoi să majoreze taxele și impozitele locale, are mult mai mulți bani la dispoziție, nu un buget de subzistență ca cei dinaintea lui. Dar ce e important cu adevărat pentru ploieșteni pică în subsolul listei de priorități a actualului primar. Distracțiile întâi, se știe…ce contează pot muri oameni din cauza neglijenței lui ?!
Așadar, semnele de circulație existau, dar problema tehnică și administrativă nu se rezuma la două indicatoare. Expertiza conținea măsuri care trebuiau aplicate, iar instituția de control a constatat oficial că acestea nu fuseseră executate.
Termenul de 1 iulie: Primăria trebuia să organizeze ceea ce nu organizase până atunci
IJC Prahova nu s-a limitat la constatarea deficiențelor. A stabilit măsuri concrete și termene clare.
Prima măsură impusă Primăriei a fost organizarea activității de urmărire în timp a construcțiilor, potrivit legislației în vigoare. Responsabilitatea a fost stabilită în sarcina conducerii Primăriei Municipiului Ploiești și a compartimentului competent, iar termenul indicat a fost 1 iulie 2026.
Această măsură are o semnificație administrativă extrem de serioasă: instituția de control a cerut Primăriei să organizeze până la 1 iulie o activitate pe care, potrivit aceleiași instituții, municipalitatea trebuia să o aibă deja organizată pentru obiectivele din patrimoniu.
Primarul Mihai Polițeanu trebuie, prin urmare, să răspundă public:
- a fost organizată activitatea până la 1 iulie 2026?
- prin ce dispoziție, procedură sau act intern?
- cine a fost desemnat responsabil?
- ce program de urmărire a fost stabilit pentru Podul de la Sud?
- ce inspecții au fost efectuate după controlul IJC?
- ce documente au fost întocmite și unde pot fi consultate?
În lipsa acestor dovezi, termenul dispus de IJC riscă să rămână încă o dată înscris pe hârtie, în timp ce degradarea pasajului continuă în teren.
Termenul de 30 august: expertul trebuia întrebat dacă expertiza mai este valabilă
Cea de-a doua măsură importantă privește chiar actualitatea expertizei tehnice din 27 aprilie 2023.
IJC Prahova a cerut Primăriei să solicite expertului tehnic un punct de vedere prin care acesta să precizeze dacă, raportat la situația actuală a pasajului, concluziile și măsurile expertizei mai sunt valabile. Termenul stabilit pentru această obligație este 30 august 2026.
Dacă expertul apreciază că situația s-a modificat ori că degradările au evoluat, IJC a indicat necesitatea întocmirii unei noi expertize tehnice.
Incidentul în care elemente din pasaj s-au desprins și au căzut pe carosabil conferă acestei măsuri o urgență evidentă. Nu este rezonabil ca administrația să aștepte pasiv până la 30 august, fără o verificare imediată, după ce degradarea s-a manifestat prin desprinderea unor bucăți din construcție.
Primăria trebuie să clarifice dacă incidentul a fost comunicat expertului, dacă acesta a fost chemat la fața locului și dacă desprinderea elementelor poate influența concluziile expertizei din 2023.
Expertiza inițială era valabilă trei ani numai în anumite condiții. Printre evenimentele care puteau pune sub semnul întrebării valabilitatea concluziilor se aflau apariția degradărilor accidentale și degradările suplimentare ale elementelor constructive, în special cele neremediate sau nesemnalate prin inspecțiile curente.
IJC a cerut prevenirea accidentelor. După aceea, bucăți din pod au ajuns pe carosabil
Cea mai importantă măsură dispusă de Inspectoratul Județean în Construcții privește obligația Primăriei de a întreprinde toate acțiunile necesare pentru menținerea aptitudinii de exploatare a obiectivului și prevenirea unor eventuale accidente.
Formularea nu este una jurnalistică. Aparține instituției de control.
IJC a indicat expres obligațiile administratorului și proprietarului construcției, prin raportare la Legea nr. 10/1995, HG nr. 766/1997 și Normativul P130 privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor.
Această măsură capătă o greutate aparte după incidentul relatat de PrahovaInfo, în care elemente desprinse de pe pasaj au căzut pe carosabil, iar pompierii au fost chemați să îndepărteze pericolul imediat.
Succesiunea faptelor trebuie prezentată fără exagerări, dar și fără menajamente:
- în 2023, expertiza a încadrat podul în stare critică;
- expertul a stabilit măsuri obligatorii;
- Primăria a recunoscut că, în lipsa finanțării, a executat doar lucrări de plombare;
- la 20 mai 2026, IJC a constatat că urmărirea comportării în exploatare nu era organizată;
- IJC a constatat că măsurile expertului nu fuseseră duse la îndeplinire;
- IJC a impus termenele de 1 iulie și 30 august 2026;
- IJC a cerut măsuri pentru menținerea aptitudinii de exploatare și prevenirea accidentelor;
- ulterior, bucăți din pasaj s-au desprins și au căzut pe carosabil.
Această cronologie nu demonstrează singură o legătură tehnică de cauzalitate între neîndeplinirea măsurilor și incident. Aceasta trebuie stabilită prin verificare de specialitate. Dar cronologia dovedește fără echivoc că incidentul nu s-a produs într-un vid administrativ. S-a produs după avertismente, expertize, constatări și măsuri oficiale.
Situația Podului de la Sud din Ploiești a depășit, în mod brutal, granița dintre avertismentul tehnic și manifestarea concretă a degradării. La 11 iunie 2026, PrahovaInfo a relatat că pompierii au intervenit pe strada Democrației pentru degajarea unor elemente de construcție desprinse de pe pod. Potrivit informațiilor atribuite ISU Prahova, bucăți de tencuială au căzut de pe structura pasajului pe carosabil, zona fiind balizată și securizată, iar elementele instabile îndepărtate pentru protejarea pietonilor și a participanților la trafic. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale.
În acest context, desprinderea unor elemente de construcție nu poate fi tratată ca un incident exterior dosarului tehnic. Dimpotrivă, ea impune verificarea imediată dacă ne aflăm în fața unei degradări suplimentare relevante pentru condițiile în care expertiza își păstra valabilitatea.
Intervenția ISU a eliminat pericolul imediat reprezentat de elementele instabile și a securizat zona. Acesta este rolul intervenției de urgență: să îndepărteze ceea ce amenință în acel moment pietonii și traficul.
Dar operațiunea pompierilor nu poate ține locul unei inspecții tehnice aprofundate. Nu stabilește cauza desprinderii, amploarea zonei afectate, existența altor elemente instabile, evoluția degradărilor față de expertiza din 2023 sau dacă aptitudinea de exploatare a pasajului s-a modificat.
De aici decurg întrebări care nu mai pot fi amânate:
- A fost inspectat integral sectorul de pe care s-au desprins elementele?
- Au fost verificate și zonele similare ale pasajului?
- Incidentul a fost comunicat expertului care a întocmit expertiza din 27 aprilie 2023?
- A fost solicitată o verificare tehnică imediată sau o expertiză actualizată?
- A fost analizat dacă incidentul intră în categoria degradărilor suplimentare care afectează valabilitatea concluziilor expertizei?
- A fost instituită o zonă permanentă de protecție sub pasaj, dacă mai există elemente instabile?
Faptul că nu au existat victime este o împrejurare fericită, nu dovada că sistemul administrativ a funcționat.
După incident, termenele IJC nu mai pot fi tratate ca termene de birou
Termenele stabilite de Inspectoratul Județean în Construcții nu pot fi privite ca simple date dintr-o adresă administrativă.
Termenul de 1 iulie 2026 privește organizarea urmăririi comportării în exploatare. Primăria trebuie să arate dacă l-a respectat și ce a făcut concret.
Termenul de 30 august 2026 privește punctul de vedere al expertului asupra actualității expertizei și, după caz, necesitatea unei noi expertize. După desprinderea elementelor din pasaj, această reevaluare nu mai poate fi abordată ca o formalitate ce poate aștepta liniștit până la sfârșitul verii.
IJC Prahova trebuie, la rândul său, să precizeze dacă a fost informat despre incident, dacă a dispus un control suplimentar și cum verifică îndeplinirea măsurilor stabilite prin răspunsul său.
Un organ de control care a constatat deficiențe și a impus termene nu își încheie rolul în momentul expedierii adresei. Trebuie să verifice dacă măsurile au fost executate și, în caz contrar, să aplice mecanismele legale aflate în competența sa.
Căderea tencuielii nu dovedește prăbușirea podului. Dovedește eșecul liniștii administrative
Ar fi iresponsabil să transformăm incidentul într-o certitudine tehnică privind prăbușirea pasajului. Nu avem un raport tehnic care să spună acest lucru. Dar ar fi la fel de iresponsabil să tratăm desprinderea unor elemente de construcție drept un accident minor, fără legătură cu degradarea documentată.
Incidentul dovedește trei lucruri care nu mai pot fi contestate.
Primul: degradarea este activă și produce desprinderi care pot pune în pericol oameni și vehicule.
Al doilea: intervențiile de urgență au devenit necesare înainte ca administrația să fi rezolvat obligațiile de monitorizare constatate de IJC.
Al treilea: lipsa victimelor nu exonerează pe nimeni de obligația de a verifica imediat întreaga zonă și de a preveni repetarea evenimentului.
Din acest moment, orice amânare trebuie asumată nominal
După expertiza din 2023, Primăria nu putea spune că nu știe. După controlul IJC, nu mai putea spune că toate obligațiile au fost îndeplinite. După incidentul din 11 iunie 2026, nu mai poate susține că problema rămâne exclusiv una de finanțare viitoare.
Cazul Podului de la Sud a intrat într-o etapă nouă. Nu mai discutăm doar despre un risc descris în documente, ci despre elemente desprinse din construcție și ajunse pe carosabil.
ADOR trebuie să depună de îndată această informație la dosarele aflate pe rol, ca fapt nou și probă privind actualitatea urgenței. Instanța trebuie informată că, după depunerea acțiunii și a ordonanței, riscul invocat s-a manifestat printr-un incident concret. Totodată, trebuie solicitat Primăriei raportul intervenției, constatarea tehnică ulterioară și toate măsurile luate după desprinderea elementelor.
Finalul nu mai poate fi formulat în termenii obișnuiți ai unei dispute administrative. Primăria știa că podul este în stare critică. IJC știa că măsurile expertului nu fuseseră îndeplinite. Acum, orașul știe că bucăți din pasaj au căzut în zona circulată.
Rămâne o singură întrebare, adresată direct primarului Mihai Polițeanu, IPJ Prahova, IJC Prahova și tuturor celor care semnează, avizează, controlează sau amână:
Câte avertismente tehnice, câte controale și câte bucăți căzute mai sunt necesare înainte ca prevenția să devină, în sfârșit, prioritatea reală a administrației?
Primăria știa. Presa a făcut public. IJC a confirmat neregulile
Expertiza și documentația DALI au fost realizate în 2023, în mandatul fostului primar Andrei Volosevici, când Podul de la Sud a fost încadrat în stare tehnică critică.
Din 1 noiembrie 2024, responsabilitatea administrativă aparține primarului Mihai Polițeanu. Cu toate acestea, situația podului, măsurile neîndeplinite și lipsa urmăririi comportării în exploatare nu au devenit subiect public prin inițiativa administrației, ci în urma demersurilor presei și ADOR.
După controlul efectuat la 20 mai 2026, administrația nu mai putea susține nici că obligațiile curente fuseseră îndeplinite. Inspectoratul Județean în Construcții Prahova a constatat că nu au fost respectate obligațiile privind urmărirea comportării în exploatare, că această activitate nu era organizată la nivelul Primăriei pentru obiectivele aflate în patrimoniu și că măsurile dispuse prin expertiza tehnică din 27 aprilie 2023 nu fuseseră duse la îndeplinire.
IJC nu s-a limitat la observații generale. A stabilit responsabilități și termene clare: 1 iulie 2026 pentru organizarea activității de urmărire în timp a construcțiilor și 30 august 2026 pentru obținerea punctului de vedere al expertului asupra actualității concluziilor expertizei și, dacă era necesar, pentru declanșarea unei noi expertizări.
Între aceste repere administrative, elemente din pasaj s-au desprins și au căzut pe carosabil. Incidentul nu dovedește, prin el însuși, existența unui pericol de prăbușire și nici cauza tehnică exactă a desprinderilor. Aceste aspecte trebuie stabilite de specialiști. Dar dovedește ceva imposibil de minimalizat: degradarea nu a rămas închisă într-o expertiză, ci s-a manifestat fizic într-un spațiu public circulat.
Lipsa finanțării poate explica de ce nu a început lucrarea majoră. Nu explică însă tăcerea administrației și neîndeplinirea obligațiilor curente constatate de IJC.
Întrebarea pentru primarul Mihai Polițeanu este simplă:
Ce măsuri concrete a luat administrația, din noiembrie 2024 până astăzi, pentru un pod despre care știa că se află în stare critică?

























