• Ultimele
AL 51-LEA FEMICID DIN 2025// Când politicienii plâng pe Facebook, iar sistemul nu funcționează femeile mor nevinovate

AL 51-LEA FEMICID DIN 2025// Când politicienii plâng pe Facebook, iar sistemul nu funcționează femeile mor nevinovate

10 noiembrie 2025
Primăria Municipiului Ploiești informează cetățenii că a publicat,  spre consultare publică, proiectul de buget local pentru anul 2021

CUTREMUR ADMINISTRATIV ÎN PRIMĂRII. Legea 165/2026 obligă autoritățile să-și pună oamenii și posturile sub lupă

25 august 2026
STOP JOC cu terenul de la Catedrală. Documentele vechi de 25 de ani pe care administrația Polițeanu nu le poate șterge cu o dispoziție de primar

STOP JOC cu terenul de la Catedrală. Documentele vechi de 25 de ani pe care administrația Polițeanu nu le poate șterge cu o dispoziție de primar

24 august 2026
Gardul de lângă Catedrală, PUZ-ul „90% finalizat” și dispoziția prin care Polițeanu vrea să deschidă, pe bani publici, accesul spre un teren privat

Gardul de lângă Catedrală, PUZ-ul „90% finalizat” și dispoziția prin care Polițeanu vrea să deschidă, pe bani publici, accesul spre un teren privat

21 august 2026
Bugetul Ploieștiului… între pixul primarului și vocea cetățeanului. Consilierul local Mihai Apostolache cere primarului să organizeze dezbateri pe buget

Consilierul local Apostolache cere explicații după acuzațiile privind salariul directorului adjunct al Poliției Locale Ploiești și modul de intervenție în ordine publică

20 august 2026
A murit Aurelian Gogulescu, președintele CCI Prahova. Prahova pierde unul dintre oamenii care i-au reprezentat cu demnitate mediul de afaceri

A murit Aurelian Gogulescu, președintele CCI Prahova. Prahova pierde unul dintre oamenii care i-au reprezentat cu demnitate mediul de afaceri

19 august 2026
CERCETAREA DIN SERVICII ȘI APĂRARE INTRĂ ÎN SISTEMUL NAȚIONAL. Cine controlează banii, proiectele și tehnologiile?

CERCETAREA DIN SERVICII ȘI APĂRARE INTRĂ ÎN SISTEMUL NAȚIONAL. Cine controlează banii, proiectele și tehnologiile?

19 august 2026
STRĂPUNGEREA DE FACEBOOK: Polițeanu vinde „progrese”, iar pe șantier bordurile bune ajung printre moloz. Cine controlează investiția?

STRĂPUNGEREA DE FACEBOOK: Polițeanu vinde „progrese”, iar pe șantier bordurile bune ajung printre moloz. Cine controlează investiția?

18 august 2026
EXPLOZIV// Plângere penală la DNA după „rechizitoriul financiar” al Curții de Conturi. Zeci de milioane de lei sub semnul întrebării la CJ Bihor, în mandatul lui Ilie Bolojan

BOLOJAN A AJUNS LA BATERII DUPĂ CE A VENIT CRIZA. Bulgaria avea deja peste 1.100 MW operaționali

18 august 2026
Am cerut parlamentarilor prahoveni sprijin pentru modificarea a două legi. Ne-au ignorat total sau ne-au primit, ascultat și …atât

PFIZER, ROMATSA ȘI BUNURILE STATULUI. Cum a apărut, în plină executare de 600 de milioane de euro, mecanismul tranzacțiilor Guvernului

13 august 2026
ADOR contestă legalitatea reducerii posturilor din Primăria Ploiești și anunță acțiune în instanță

COMUNICAT DE PRESĂ //ADOR cere suspendarea HCL 305/2026. Primăria Ploiești a ignorat cererea de dezbatere publică și a mutat 37 de milioane de lei de la cogenerare

13 august 2026
ADOR a cerut astăzi Președintelui României desemnarea cu celeritate a unui candidat pentru funcția de prim-ministru

ADOR a cerut astăzi Președintelui României desemnarea cu celeritate a unui candidat pentru funcția de prim-ministru

12 august 2026
De la „dâmbul” de pe Dunăre la Dâmbu din Ploiești. România “administrată” de Diana Buzoianu după principiul: întâi facem, apoi aflăm ce-am făcut

De la „dâmbul” de pe Dunăre la Dâmbu din Ploiești. România “administrată” de Diana Buzoianu după principiul: întâi facem, apoi aflăm ce-am făcut

11 august 2026
  • Despre noi
  • Parteneri
  • Publicitate
  • Contact
miercuri, 26 august 2026
  • Login
Fără rezultate
Vezi toate rezultatele
Intransigent
  • Acasă
  • AIR
    • Anchete
    • Interviu
    • Reportaj
  • Dezvoltare
    • Dezvoltare personala
    • Dezvoltare spirituala
  • Actualitate
  • Life
    • Adolescent
    • Culinar
    • Life&Style
    • Sanatate
  • Mapamond
    • Diaspora
    • Politica Externa
    • U E
  • MEDIA
    • Stiri
    • Administratie
    • Economic
    • Politic
    • Revista Presei
    • Social
    • Sport
    • Diverse
    • PE
  • Pamflet
  • Utile
    • Anunturi
    • Comunicate
  • Petiții
  • Acasă
  • AIR
    • Anchete
    • Interviu
    • Reportaj
  • Dezvoltare
    • Dezvoltare personala
    • Dezvoltare spirituala
  • Actualitate
  • Life
    • Adolescent
    • Culinar
    • Life&Style
    • Sanatate
  • Mapamond
    • Diaspora
    • Politica Externa
    • U E
  • MEDIA
    • Stiri
    • Administratie
    • Economic
    • Politic
    • Revista Presei
    • Social
    • Sport
    • Diverse
    • PE
  • Pamflet
  • Utile
    • Anunturi
    • Comunicate
  • Petiții
Fără rezultate
Vezi toate rezultatele
Intransigent
Fără rezultate
Vezi toate rezultatele

AL 51-LEA FEMICID DIN 2025// Când politicienii plâng pe Facebook, iar sistemul nu funcționează femeile mor nevinovate

Acasă AIR Anchete
10 noiembrie 2025
AL 51-LEA FEMICID DIN 2025// Când politicienii plâng pe Facebook, iar sistemul nu funcționează femeile mor nevinovate
Cuprins

O tânără de 25 de ani, mamă a trei copii, a fost ucisă cu 15 lovituri de cuțit pe o stradă din comuna Beciu (Teleorman), chiar în fața copilului de 3 ani. Era ziua ei de nume, revenea de la biserică. Agresorul este soțul de care se despărțise de câteva luni. După atac, s-a autovătămat și a fost prins la domiciliul părinților. IPJ a consemnat decesul la fața locului. Martorii spun că victima fusese amenințată constant; tatăl ei afirmă că fusese agresat de familia agresorului după ce fiica solicitase un ordin de protecție.

În primele 7 luni din 2025, 46 de femei au murit în astfel de atacuri. Acesta este al 51-lea caz al anului. Între timp, 273 de parlamentari au semnat un proiect de lege care introduce explicit termenul „femicid” în legislația românească.

Profilul agresorilor: bărbați crescuți în tăcerea violenței

Majoritatea autorilor acestor crime nu sunt „monștri” născuți peste noapte, ci bărbați crescuți într-o cultură a dominației și posesivității, unde iubirea se confundă cu controlul, iar refuzul partenerului devine o ofensă mortală.

Mulți provin din familii disfuncționale, unde violența a fost banalizată și transmisă ca model masculin — tatăl lovește, mama tace, iar copilul învață că forța e limbajul suprem. Alții au un istoric de abuz de alcool, episoade de gelozie extremă, tulburări de personalitate ignorate, lipsă de educație emoțională și zero acces la consiliere psihologică.

România are, de fapt, o problemă dublă: femeile nu sunt protejate, iar bărbații nu sunt educați să gestioneze pierderea, frustrarea și respingerea.
Când sistemul nu intervine la primele semne — amenințări, urmăriri, agresiuni verbale — bărbatul rănit devine o bombă cu ceas.
Iar fiecare ordin de protecție neaplicat înseamnă, de fapt, o condamnare amânată.

În spatele fiecărei victime există un agresor ignorat de stat. Un om care a dat semnale, a fost reclamat, a fost iertat de poliție, a fost scuzat de rude — până când a ucis.

Ce spun cifrele

În România, peste 80% dintre cazurile de omor domestic sunt comise de bărbați împotriva partenerelor sau fostelor partenere.
Aproape jumătate dintre victime depuseseră anterior plângeri penale sau solicitări de protecție.
De fiecare dată, sistemul a reacționat prea târziu.

Femicidul din Teleorman este doar ultima confirmare că statul român nu înțelege dinamica violenței masculine: un amestec de orgoliu, neputință, frustrare și lipsă de control emoțional.
Și totuși, niciun program serios de reeducare a agresorilor nu funcționează în România, deși legea îl prevede din 2012.

Nu există justificare pentru crimă, dar există explicații care pot preveni următoarea.
Femeile continuă să moară, dar și bărbații care ucid sunt produsele unui stat absent, care nu educă, nu consiliază și nu tratează.

Când iubirea devine posesie, iar despărțirea o sentință de moarte, nu mai vorbim doar despre violență domestică.
Vorbim despre falimentul educației, al justiției și al sănătății mintale într-o țară care reacționează doar după ce sângele curge pe asfalt.

Ce ne arată cronologia din Teleorman

– Victima era separată de câteva luni;
– Exista istoric de amenințări;
– A fost atacată cu 15 lovituri de cuțit în spațiu public, lângă biserică;
– Copilul de 3 ani a asistat;
– Agresorul a fost depistat rapid, cu plăgi auto-provocate.

Această succesiune corespunde tiparului clasic de escaladare în violența domestică, în care lipsa aplicării imediate a ordinelor de protecție și neutilizarea supravegherii electronice în fazele de risc maxim duc la omor.

De ce nu funcționează statul (deși „avem lege”)

Pe fondul șocului public, actualul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că cere explicații despre modul în care au fost respectate drepturile victimei și a reiterat că există deja instrumente legale care ar fi putut preveni tragedia: „Indiferent cât ai modifica legea, dacă rămâne neaplicată, nu ai rezolvat nimic.” Are dreptate, dar nu e suficient să spui lucruri inteligente ci să faci, prin prisma funcșiei pe care o deții, toate demersurile care să oprești acest fenomen care ia amploare din păcate.

Ministrul Marinescu admite public ceea ce lungim de ani de zile ocolesc miniștrii și parlamentarii: problema e aplicarea. În paralel cu proiectul de înăsprire a pedepselor (inclusiv discuția despre închisoare pe viață pentru omor calificat din motive „josnice”, care ar include și criteriul de gen), ministerul recunoaște că actuala legislație putea gestiona cazul — dacă ar fi fost aplicată corect și la timp.

Ipocrizia de după tragedie, adică mesajul Alinei Gorghiu

Fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu (astăzi parlamentar cu mai multe mandate) a publicat un mesaj emoțional pe rețelele sociale, cerând femeilor „să solicite monitorizare electronică” și invocând brățara ca „singura măsură” care ține agresorul la distanță. Problema reală, pe care politicienii o ocolesc sistematic: monitorizarea electronică nu este disponibilă uniform la nivel național, iar acolo unde există, aplicarea e fragmentară și lentă. A cere victimelor „să ceară brățara” într-un județ în care infrastructura nu e operațională înseamnă să muți vina de pe stat pe umerii femeilor. Iar d-na Gorghiu pare că a dobândit o experiență în a vorbi și a nu spune nimic, cu atât mai mult cu cât s-a aflat în poziții oficiale din care ar fi putut să schimbe lucrurile în bine. Din perspectiva Intransigent, d-na Alina Gorghiu este unul dintre cei mai inutili demnitari pentru binele cetățenilor.

Rolul și responsabilitatea Alinei Gorghiu – dincolo de postări

În ultimul deceniu, Alina Gorghiu a deținut pârghii politice majore (Parlament, conducerea Senatului, portofoliul Justiției). Mesajul său de după crimă, care mută centrul pe „cererea” brățării de către victime, omite realitatea execuției: dacă statul nu are infrastructura în județul victimei sau nu o activează prompt în cazurile de risc, îndemnul e doar PR funebru.

Critica este punctuală: nu poți invoca „soluția brățării” câtă vreme implementarea națională a rămas neterminată sub guvernele pe care le-a susținut și în arhitectura instituțională pe care a influențat-o. În plus, nu poți cere femeilor să „facă mai mult” într-un sistem care nu-și face minimul.

Patru verigi slabe, recidivante

  1. Execuția ordinelor de protecție – tratate adesea formal, fără evaluare dinamică a riscului și fără monitorizare pro-activă a încălcărilor.
  2. Monitorizarea electronică – neextinsă uniform; lipsă de dotări, proceduri și personal instruit; județe întregi rămân în afara sistemului.
  3. Cooperarea poliție–parchet–instanță – fragmentată; avertizările și plângerile anterioare se pierd între instituții.
  4. Lipsa răspunderii – după fiecare crimă: „anchetă internă”, fără sancțiuni reale pentru neglijență instituțională.

Ce ar trebui să se întâmple ACUM (nu după următorul caz)

  • Extindere națională imediată a supravegherii electronice pentru încălcarea ordinelor de protecție, cu termene publice și alocări bugetare dedicate; audit lunar pe județe.
  • Procedură de risc major: la separare + istoric de amenințări → monitorizare automată + patrule de proximitate.
  • Interoperabilitate poliție–parchet–instanțe: dosare de violență domestică marcate „cod roșu”, cu timp-limită pentru măsuri preventive și execuție.
  • Răspundere administrativă pentru neaplicare: dacă ordinul e încălcat și nu se acționează în minute/ore, urmează sancțiuni reale pe lanțul decizional.
  • Transparență: publicarea lunară a datelor (ordine emise, încălcări, intervenții, brățări active, cazuri prevenite) pe județe.

Crima din Teleorman nu este o „excepție”, ci simptomul unei aplicații selective și leneșe a legii. Actualul ministru spune corect că legea neaplicată nu valorează nimic. Iar fostul ministru Alina Gorghiu se limitează la lozinci despre brățări într-un județ fără brățări. Între timp, un copil de 3 ani a văzut totul. Nu mai e loc pentru PR. E loc doar pentru implementare, verificare și răspundere.

Poliția Română, între apeluri morale și eșecuri instituționale

În urma tragediei din Teleorman, conducerea Poliției Române a reacționat printr-un comunicat amplu, transmis de inspectorul general Benone Marian Matei, care a lansat un apel către victimele violenței domestice să accepte monitorizarea electronică a agresorilor.
Potrivit acestuia, femeia ucisă refuzase de două ori montarea dispozitivului de monitorizare pe fostul soț — detaliu care a fost imediat speculat în spațiul public pentru a muta, subtil, accentul de la incapacitatea sistemului la presupusa neglijență a victimei.

„Facem apel la victimele violenței domestice să accepte monitorizarea prin dispozitiv electronic”, a declarat Matei.

Însă apelul, deși prezentat ca o formă de responsabilizare, ascunde un adevăr tulburător: într-un stat cu o infrastructură deficitară, o femeie dintr-o comună rurală este invitată să-și negocieze singură siguranța, în loc să fie protejată de autorități.
A cere unei femei speriate, amenințate și fără sprijin real să „accepte” un sistem tehnic pe care statul nu-l explică, nu-l aplică coerent și nu-l monitorizează eficient înseamnă a pasa vina pe victimă.

Reacția din vârful IGPR, doar un exercițiu de imagine instituțională

Adjunctul inspectorului general, chestorul Eduard Mirițescu, a detaliat un așa-zis „efort instituțional important” pentru combaterea violenței domestice.
Acesta a enumerat măsuri administrative precum:

  • stabilirea unor termene limitative de verificare în primele trei zile de la incident;

  • evaluarea periodică a modului în care inspectoratele gestionează cazurile;

  • digitalizarea fluxurilor de date între unitățile teritoriale;

  • monitorizare zilnică, săptămânală și lunară la nivel managerial.

În teorie, aceste măsuri sună impecabil. În practică, ele descriu exact birocrația care a eșuat deja.

Realitatea din teren arată că polițiștii care intervin în cazurile de violență domestică sunt adesea slab instruiți, subordonați reflexului ierarhic și lipsiți de suport psihologic sau procedural.
În mediul rural, unde agresorii sunt vecini, rude sau cunoscuți ai agenților, intervențiile sunt timide, amânate sau pur formale.

„În primele trei zile de la incident, un ofițer cu funcție de conducere trebuie să facă o evaluare a modului în care a fost gestionat cazul”, a explicat Mirițescu.

Dar întrebarea esențială rămâne: cine răspunde dacă evaluarea e prost făcută?
Câte femei mai trebuie ucise pentru ca „verificările” să se transforme în măsuri preventive reale, nu în rapoarte interne care justifică inacțiunea?

Ancheta internă de la IPJ Teleorman

După tragedie, Poliția Română a anunțat o anchetă internă la IPJ Teleorman, cu o echipă mixtă formată din specialiști ai Direcției Control Intern, Direcției de Ordine Publică și Unității Centrale de Analiză a Informațiilor.

„Conducerea Poliției Române s-a deplasat la Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman pentru verificări privind modul de gestionare a situației anterioare comiterii omorului calificat”, a transmis IGPR.

Această formulare, devenită tipică în comunicatele post-tragedie, nu aduce însă nicio garanție că va exista o sancțiune reală.
De ani de zile, în fiecare caz de violență domestică soldat cu deces, IGPR anunță „verificări”, dar nu publică niciodată concluziile.
Niciun ofițer de proximitate, niciun șef de post nu a fost vreodată demis pentru neglijență gravă într-un caz de femicid.

Un sistem care reacționează doar după moarte

Ceea ce ar trebui să fie un mecanism proactiv de prevenire a violenței a devenit un ritual de autoexonerare instituțională.
Se deschide ancheta internă, se dau declarații, se promite digitalizare, iar după câteva zile, tăcerea revine.
Între timp, un alt caz se pregătește în alt județ, cu același scenariu, aceeași lipsă de reacție și același final sângeros.

Apelul Poliției: cinism sau neputință?

Apelul lui Benone Matei — „victimele să accepte monitorizarea” — este simptomul unei instituții care confundă responsabilitatea cu retorica.
Poliția Română nu are nevoie de „acceptul” victimelor, ci de curajul și competența de a impune măsurile legale, fără tergiversare și fără birocrație.
O femeie amenințată nu trebuie convinsă să ceară protecție. Ea trebuie protejată, imediat, prin aplicarea automată a legii și prin responsabilizarea polițistului care decide să nu o aplice.

Surse: G4Media , observatornews.ro

Foto: observatornews.ro

 

Te rugăm să distribui și dacă îți place să dai Like acestui articol!

Distribuie1Tweet

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește și

STOP JOC cu terenul de la Catedrală. Documentele vechi de 25 de ani pe care administrația Polițeanu nu le poate șterge cu o dispoziție de primar
Anchete

STOP JOC cu terenul de la Catedrală. Documentele vechi de 25 de ani pe care administrația Polițeanu nu le poate șterge cu o dispoziție de primar

24 august 2026
Gardul de lângă Catedrală, PUZ-ul „90% finalizat” și dispoziția prin care Polițeanu vrea să deschidă, pe bani publici, accesul spre un teren privat
Anchete

Gardul de lângă Catedrală, PUZ-ul „90% finalizat” și dispoziția prin care Polițeanu vrea să deschidă, pe bani publici, accesul spre un teren privat

21 august 2026
CERCETAREA DIN SERVICII ȘI APĂRARE INTRĂ ÎN SISTEMUL NAȚIONAL. Cine controlează banii, proiectele și tehnologiile?
Anchete

CERCETAREA DIN SERVICII ȘI APĂRARE INTRĂ ÎN SISTEMUL NAȚIONAL. Cine controlează banii, proiectele și tehnologiile?

19 august 2026
STRĂPUNGEREA DE FACEBOOK: Polițeanu vinde „progrese”, iar pe șantier bordurile bune ajung printre moloz. Cine controlează investiția?
Anchete

STRĂPUNGEREA DE FACEBOOK: Polițeanu vinde „progrese”, iar pe șantier bordurile bune ajung printre moloz. Cine controlează investiția?

18 august 2026
EXPLOZIV// Plângere penală la DNA după „rechizitoriul financiar” al Curții de Conturi. Zeci de milioane de lei sub semnul întrebării la CJ Bihor, în mandatul lui Ilie Bolojan
Anchete

BOLOJAN A AJUNS LA BATERII DUPĂ CE A VENIT CRIZA. Bulgaria avea deja peste 1.100 MW operaționali

18 august 2026
Am cerut parlamentarilor prahoveni sprijin pentru modificarea a două legi. Ne-au ignorat total sau ne-au primit, ascultat și …atât
Anchete

PFIZER, ROMATSA ȘI BUNURILE STATULUI. Cum a apărut, în plină executare de 600 de milioane de euro, mecanismul tranzacțiilor Guvernului

13 august 2026
Apel la umanitate și justiție pentru Vasilica, mama care își strigă copiii din greva foamei
Editorial

Unitate în ignoranță

2 august 2026

AIR

  • Toate
  • Anchete
  • Interviu
  • Reportaj
STOP JOC cu terenul de la Catedrală. Documentele vechi de 25 de ani pe care administrația Polițeanu nu le poate șterge cu o dispoziție de primar
Anchete

STOP JOC cu terenul de la Catedrală. Documentele vechi de 25 de ani pe care administrația Polițeanu nu le poate șterge cu o dispoziție de primar

de Costin Cristescu
24 august 2026
0

Gardul de lângă Catedrală nu era doar un gard. În spatele lui stau peste două decenii de decizii ale Consiliului...

Gardul de lângă Catedrală, PUZ-ul „90% finalizat” și dispoziția prin care Polițeanu vrea să deschidă, pe bani publici, accesul spre un teren privat

Gardul de lângă Catedrală, PUZ-ul „90% finalizat” și dispoziția prin care Polițeanu vrea să deschidă, pe bani publici, accesul spre un teren privat

21 august 2026
CERCETAREA DIN SERVICII ȘI APĂRARE INTRĂ ÎN SISTEMUL NAȚIONAL. Cine controlează banii, proiectele și tehnologiile?

CERCETAREA DIN SERVICII ȘI APĂRARE INTRĂ ÎN SISTEMUL NAȚIONAL. Cine controlează banii, proiectele și tehnologiile?

19 august 2026
STRĂPUNGEREA DE FACEBOOK: Polițeanu vinde „progrese”, iar pe șantier bordurile bune ajung printre moloz. Cine controlează investiția?

STRĂPUNGEREA DE FACEBOOK: Polițeanu vinde „progrese”, iar pe șantier bordurile bune ajung printre moloz. Cine controlează investiția?

18 august 2026
EXPLOZIV// Plângere penală la DNA după „rechizitoriul financiar” al Curții de Conturi. Zeci de milioane de lei sub semnul întrebării la CJ Bihor, în mandatul lui Ilie Bolojan

BOLOJAN A AJUNS LA BATERII DUPĂ CE A VENIT CRIZA. Bulgaria avea deja peste 1.100 MW operaționali

18 august 2026
Am cerut parlamentarilor prahoveni sprijin pentru modificarea a două legi. Ne-au ignorat total sau ne-au primit, ascultat și …atât

PFIZER, ROMATSA ȘI BUNURILE STATULUI. Cum a apărut, în plină executare de 600 de milioane de euro, mecanismul tranzacțiilor Guvernului

13 august 2026

© 2023 Intransigent.ro

Bine ai revenit!

Loghează-te mai jos în cont

Ai uitat parola?

Recuperează parola

Te rugăm să introduci username sau email pentru a reseta parola

Intră
Fără rezultate
Vezi toate rezultatele
  • Acasă
  • AIR
    • Anchete
    • Interviu
    • Reportaj
  • Dezvoltare
    • Dezvoltare personala
    • Dezvoltare spirituala
  • Actualitate
  • Life
    • Adolescent
    • Culinar
    • Life&Style
    • Sanatate
  • Mapamond
    • Diaspora
    • Politica Externa
    • U E
  • MEDIA
    • Stiri
    • Administratie
    • Economic
    • Politic
    • Revista Presei
    • Social
    • Sport
    • Diverse
    • PE
  • Pamflet
  • Utile
    • Anunturi
    • Comunicate
  • Petiții

© 2023 Intransigent.ro