- Retragerea proiectului a oprit votul, dar nu a rezolvat problema
- Propriile documente ale municipalității confirmă existența problemelor
- Peste 30 de zile de tăcere
- Ce solicită ADOR instanței
- ADOR transmite că cetățenii nu pot fi obligați să respecte reguli pe care administrația refuză să le clarifice
Ploiești, 1 octombrie 2026
Alianța pentru Drepturile Omului din România – ADOR a depus la Tribunalul Prahova o cerere de chemare în judecată împotriva Municipiului Ploiești, Primarului Municipiului Ploiești și Consiliului Local al Municipiului Ploiești, ca urmare a nesoluționării în termenul legal a notificărilor înregistrate sub nr. 17017 și nr. 17019 din 26 august 2026.
Acțiunea nu urmărește anularea sau suspendarea proiectului de hotărâre înscris pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 26 august 2026. Proiectul a fost retras de inițiator înainte de deliberare și vot și, prin urmare, nu a generat o hotărâre a Consiliului Local care să poată fi contestată.
Procesul are un obiect diferit și precis: tăcerea administrației față de solicitările distincte prin care ADOR a cerut comunicarea situației juridice și cadastrale a terenurilor utilizate ca parcări, furnizarea documentelor de interes public, inventarierea amplasamentelor, stabilirea unui program concret de cadastrare și înscriere în cartea funciară și adoptarea unor măsuri verificabile pentru protejarea patrimoniului municipal și a cetățenilor.
Retragerea proiectului a oprit votul, dar nu a rezolvat problema
Proiectul înscris pe ordinea de zi urmărea modificarea art. 5 alin. (3) din Regulamentul privind atribuirea și folosirea locurilor de parcare, aprobat prin HCL nr. 521/2019 și modificat prin HCL nr. 78/2026.
Acesta prevedea, în termeni generali, că Direcția Gestiune Patrimoniu „va proceda la înscrierea în Cartea Funciară” a terenurilor din domeniul public supuse regulamentului, în timp ce Direcția Generală de Dezvoltare Urbană urma să transmită documentațiile și să contracteze specialiștii autorizați.
Proiectul nu preciza însă care sunt terenurile vizate, câte amplasamente sunt inventariate, câte sunt neinventariate, câte au numere cadastrale și cărți funciare, ce costuri presupun lucrările, din ce surse vor fi finanțate, în ce termen vor fi executate și ce se întâmplă cu atribuirea și taxarea locurilor situate pe terenuri insuficient clarificate juridic.
Înaintea ședinței, ADOR a solicitat amânarea, retragerea sau neadoptarea proiectului în forma propusă, organizarea unei dezbateri publice și înlocuirea formulei declarative cu un mecanism administrativ concret, finanțat și verificabil.
Inițiatorul a retras proiectul înainte ca acesta să fie dezbătut și votat. Retragerea a înlăturat riscul adoptării sale în forma criticată, dar nu a inventariat niciun teren, nu a realizat nicio măsurătoare cadastrală, nu a deschis nicio carte funciară și nu a stabilit niciun program de conformare.
Propriile documente ale municipalității confirmă existența problemelor
Demersul ADOR s-a întemeiat chiar pe documentația administrativă pregătită de structurile Municipiului Ploiești.
Referatul de aprobare nr. 295/09.07.2026 califica identificarea cadastrală și înscrierea imobilelor în sistemul de cadastru și carte funciară drept operațiuni esențiale pentru confirmarea apartenenței terenurilor la domeniul public, delimitarea exactă a suprafețelor și prevenirea suprapunerilor și litigiilor.
Raportul juridic nr. 642/16.07.2026 susținea, în schimb, că atribuirea unui permis temporar de parcare nu ar trebui condiționată de îndeplinirea formalităților cadastrale. ADOR a arătat că această argumentație confundă două planuri juridice diferite: permisul temporar acordat cetățeanului și dreptul municipiului asupra terenului pe care îl delimitează, îl atribuie și îl taxează.
Raportul financiar nr. 203/16.07.2026 recunoștea că Municipiul Ploiești nu dispune de fonduri suficiente pentru intabularea tuturor terenurilor utilizate ca parcări, fără ca proiectul să fie însoțit de un deviz, de o sursă de finanțare sau de un program multianual.
Direcția Gestiune Patrimoniu admitea existența unor parcări, drumuri de acces și suprafețe utilizate ca parcări care nu sunt cuprinse în inventarul domeniului public, precum și faptul că numai o parte dintre imobile au parcurs formalitățile cadastrale. Mai mult, chiar structura căreia proiectul îi atribuia obligația de înscriere în cartea funciară a emis un raport nefavorabil.
Aceste constatări oficiale nu au dispărut prin retragerea proiectului. Ele demonstrează că municipalitatea cunoaște caracterul incomplet și neuniform al evidenței patrimoniale și cadastrale, dar nu a comunicat public un program concret pentru remedierea situației.
Peste 30 de zile de tăcere
De la înregistrarea solicitărilor ADOR au trecut mai mult de 30 de zile fără ca asociația să primească un răspuns favorabil sau nefavorabil, informațiile publice solicitate, notificarea prelungirii termenului ori o explicație privind măsurile care urmează să fie adoptate.
Administrația nu a comunicat nici dacă retragerea proiectului a avut legătură cu notificarea ADOR și nici ce soluție a dat solicitărilor autonome privind inventarierea, cadastrarea, finanțarea și publicitatea imobiliară.
Potrivit O.G. nr. 27/2002, autoritatea publică are obligația de a răspunde petiționarului în termen de 30 de zile, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă. În cazul unei cercetări mai ample, termenul poate fi prelungit numai în condițiile legii și cu notificarea prealabilă a petentului.
Legea contenciosului administrativ asimilează actului administrativ unilateral atât refuzul nejustificat, cât și nesoluționarea unei cereri în termenul legal. Administrația are dreptul să respingă motivat o solicitare pe care o consideră neîntemeiată, dar nu are dreptul să înlocuiască soluția administrativă cu tăcerea.
Ce solicită ADOR instanței
Prin cererea depusă la Tribunalul Prahova, ADOR solicită constatarea nesoluționării în termen a notificărilor din 26 august 2026 și obligarea pârâților, fiecare în limitele competențelor sale, să răspundă complet, individualizat și motivat.
De asemenea, se solicită comunicarea documentelor și informațiilor de interes public referitoare la inventarul terenurilor, numerele cadastrale și cărțile funciare, contractele pentru servicii cadastrale, sumele bugetate, stadiul documentațiilor și amplasamentele pe care au fost atribuite și taxate locuri de parcare.
Pentru obligațiile administrative nediscreționare, ADOR solicită efectuarea operațiunilor de inventariere, centralizare, verificare și evidență juridico-cadastrală. Pentru măsurile care presupun o decizie administrativă, alocarea unor fonduri sau votul Consiliului Local, asociația nu cere instanței să se substituie autorităților, ci să le oblige să inițieze procedurile legale, să întocmească documentația necesară și să adopte o soluție motivată.
„Retragerea proiectului a oprit un vot, dar nu a intabulat niciun teren și nu a rezolvat niciuna dintre problemele recunoscute chiar în documentele Primăriei. ADOR nu cere înscrierea în cartea funciară a permisului cetățeanului. Cerem municipalității să demonstreze că terenul pe care îl delimitează, îl atribuie și îl taxează este identificat, inventariat și administrat legal.
Nu pretindem că toate operațiunile pot fi realizate peste noapte. Pretindem însă ca administrația să spună adevărul, să prezinte situația reală, să stabilească termene, priorități și surse de finanțare și să răspundă unei petiții formulate legal. Tăcerea nu este o soluție administrativă”, a declarat Eugen-Costin Cristescu, președintele ADOR.
ADOR transmite că cetățenii nu pot fi obligați să respecte reguli pe care administrația refuză să le clarifice
Acțiunea depusă nu urmărește blocarea sistemului de parcări și nici anularea automată a permiselor aflate în curs. Obiectivul este instituirea unei ordini administrative previzibile: inventarierea terenurilor, clarificarea titlurilor, identificarea cadastrală, înscrierea în cartea funciară și, pe această bază, arondarea, atribuirea și taxarea locurilor de parcare.
Cetățenii au dreptul să cunoască situația juridică a amplasamentelor pentru care plătesc și să fie protejați împotriva mutărilor, suprapunerilor, revendicărilor sau costurilor generate de evidențe patrimoniale incomplete.
Patrimoniul public nu poate fi administrat prin formule fără termen, fără buget și fără răspundere. Iar dreptul de petiționare nu poate fi redus la simpla posibilitate de a depune un document pe care autoritatea să îl ignore.
Retragerea proiectului nu închide problema.
Tăcerea administrației nu ține loc de răspuns.
Înainte de taxare trebuie să existe teren identificat, patrimoniu evidențiat și responsabilitate publică.
