- Relația ANI–SAR: proiecte comune încă din 2009, continuate până în prezent
- Cazul Dragoș Măchițescu: o incompatibilitate constatată de ANI și un conflict politic anterior
- Cazul Mihai Neagu: documentul electoral, răspunsurile contradictorii și problema mandatului
- Două situații diferite și o întrebare comună: instituțiile aplică legea cu aceeași rigoare?
- Bogdan Sticlosu, Alina Mungiu-Pippidi și întrebarea privind independența ANI
- Întrebările care trebuie să primească răspunsuri
- Între coincidență, relații instituționale și responsabilitatea de a verifica
- Doamne, rupe vălul de pe chipul celor care predică dreptatea și slujesc nedreptatea!
Există momente în care o investigație jurnalistică nu începe cu descoperirea unei ilegalități, ci cu identificarea unor împrejurări care, privite separat, par obișnuite, dar care, puse într-o cronologie comună, justifică întrebări suplimentare.
La Ploiești, două situații recente au adus în atenția publicului Agenția Națională de Integritate.
Într-una, ANI a constatat existența unei stări de incompatibilitate în cazul lui Dragoș Alexandru Măchițescu, directorul SGU Ploiești, pentru o situație juridică din perioada 2022–2024.
În cealaltă, asociația ADOR a solicitat verificări privind situația consilierului local Mihai-Cristian Neagu, ales pe lista Mișcarea Noi, Ploieștenii și candidat ulterior la alegerile parlamentare pe lista REPER. Până la data acestei investigații, nu am identificat o concluzie publică definitivă care să clarifice efectele juridice ale apartenenței sale politice declarate.
Cele două situații nu sunt identice juridic. Totuși, ele privesc respectarea condițiilor legale pentru exercitarea unor funcții publice și justifică examinarea modului în care instituțiile răspund unor probleme de integritate.
În această ecuație apare și un element mai puțin cunoscut: relația profesională istorică dintre primarul Mihai Polițeanu și Societatea Academică din România, organizație asociată cu Alina Mungiu-Pippidi, precum și colaborările repetate dintre această organizație și ANI.
Ce demonstrează documentele? Unde se opresc faptele și unde încep suspiciunile? Și ce ar trebui să explice instituțiile pentru ca aceste întrebări să primească răspunsuri verificabile?
Mihai Polițeanu, Societatea Academică din România și perioada formării ANI
Primul element al investigației este confirmat chiar de Primăria Municipiului Ploiești.
În biografia oficială publicată pe site-ul administrației municipale, Mihai-Laurențiu Polițeanu menționează că, în anul 2005, a lucrat ca ofițer de comunicare în cadrul Societății Academice din România.
În aceeași prezentare figurează și activitatea sa din perioada 2005–2007, când a fost consilier al ministrului Justiției, Monica Macovei.
Ulterior, între 2009 și 2015, Polițeanu a fost asistent parlamentar european al Monicăi Macovei.
Așadar, legăturile sale cu organizațiile și persoanele implicate în reformele instituționale anticorupție din acea perioadă sunt confirmate de propriul parcurs profesional.
Societatea Academică din România este organizația fondată și condusă istoric de Alina Mungiu-Pippidi, cunoscută pentru implicarea sa în proiecte privind integritatea politică, buna guvernare și combaterea corupției.
În 2005, anul în care Polițeanu activa la SAR, organizația era implicată în proiecte de monitorizare a integrității politice.
Această colaborare nu reprezintă o neregulă. Dimpotrivă, participarea la proiecte civice și anticorupție constituie o activitate legitimă.
Dar ea stabilește un fapt important pentru cronologia noastră: Mihai Polițeanu a lucrat într-o organizație care, în anii următori, avea să dezvolte parteneriate instituționale importante cu ANI.
Relația ANI–SAR: proiecte comune încă din 2009, continuate până în prezent
A doua parte a investigației se întemeiază pe documente publicate chiar de Agenția Națională de Integritate.
În perioada aprilie 2009 – aprilie 2011, ANI și Societatea Academică din România au participat la proiectul RO-0043, privind creșterea responsabilității în administrația publică și consolidarea capacității instituționale a Agenției.
Valoarea oficială a proiectului a fost de 1.341.900 lei, echivalentul a aproximativ 315.000 euro.
Finanțarea a provenit din Granturile Spațiului Economic European și programul MATRA-KAP al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.
Activitățile au inclus elaborarea unor ghiduri privind incompatibilitățile și conflictele de interese, organizarea de seminare pentru inspectorii de integritate și îmbunătățirea procedurilor de lucru ale Agenției.
La 16 martie 2011, ANI și SAR au publicat împreună un ghid privind incompatibilitățile și conflictele de interese.
Prin urmare, SAR a contribuit la proiecte care vizau chiar dezvoltarea capacității profesionale a inspectorilor ANI.
Această colaborare este oficială, documentată și publică.
După mai bine de un deceniu, relația instituțională a continuat.
În 2023 a început proiectul european iMonitor, dedicat identificării riscurilor de corupție în achizițiile publice, prin analiza datelor și participarea observatorilor civici.
ANI și SAR figurează printre membrii consorțiului prezentați oficial de Agenție.
În mai 2025, Societatea Academică din România a anunțat lansarea proiectului iMonitor 2.0, desfășurat alături de parteneri europeni, inclusiv ANI și Agenția Națională pentru Achiziții Publice.
Cel mai recent proiect identificat este GUARD, lansat la Torino, la 3 noiembrie 2026, pentru consolidarea mecanismelor europene de protecție a avertizorilor de integritate.
ANI a comunicat oficial participarea sa la GUARD în calitate de partener asociat, alături de SAR.
Această ultimă colaborare se desfășoară în perioada în care Agenția este condusă de Bogdan Alexandru Sticlosu, numit președinte în mai 2026, după ce anterior exercitase funcția de vicepreședinte și conducerea interimară.
Documentele confirmă, așadar, continuitatea parteneriatelor ANI–SAR, inclusiv sub actuala conducere a Agenției.
Existența unor colaborări instituționale poate genera contacte profesionale. Transformarea acestor contacte în relații personale, prietenii ori mecanisme de influență nu poate fi însă presupusă, dar poate fi intuită, pentru că e ceva normal să dezvolți relații în cadrul proiectelor comune.
Tocmai de aceea, documentele privind persoanele care au coordonat și semnat proiectele recente prezintă interes pentru continuarea investigației.
Cazul Dragoș Măchițescu: o incompatibilitate constatată de ANI și un conflict politic anterior
La 20 noiembrie 2026, Agenția Națională de Integritate a comunicat constatarea unei stări de incompatibilitate în cazul lui Dragoș Alexandru Măchițescu, fost membru al Consiliului de Administrație al Spitalului de Pediatrie Ploiești și actual director general al SGU Ploiești.
Potrivit comunicatului ANI, în perioada 22 decembrie 2022 – 29 ianuarie 2024, Măchițescu a exercitat simultan calitatea de membru în Consiliul de Administrație al spitalului și o funcție în organele de conducere ale unui partid politic.
Inspectorii au invocat încălcarea art. 187 alin. (13), coroborat cu art. 178 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006.
ANI a precizat că Măchițescu nu a depus un punct de vedere în cadrul procedurii de evaluare, deși a fost informat despre drepturile sale procedurale.
Ulterior comunicării rezultatului, Măchițescu a respins concluziile Agenției și a anunțat că va contesta raportul în instanță.
Directorul SGU a invocat faptul că numirea sa în Consiliul de Administrație fusese realizată printr-o hotărâre a Consiliului Local, însoțită de documentele administrative și avizele instituționale aferente.
Aceste argumente urmează să fie evaluate potrivit legii. Adoptarea unei hotărâri de consiliu și necontestarea ei de către prefect nu exclud automat posibilitatea existenței unei incompatibilități.
La data publicării, constatarea ANI nu trebuie confundată cu o hotărâre judecătorească definitivă.
Dar cazul are și o dimensiune politică anterioară.
În aprilie 2025, publicația Ziarul Incomod relata că Mihai Polițeanu solicitase în mod repetat plecarea lui Dragoș Măchițescu de la conducerea SGU Ploiești, inclusiv în campania electorală din 2024.
Potrivit aceleiași relatări, după alegeri, primarul a continuat o perioadă să exprime public această poziție.
Acesta este un element de context relevant: între primar și directorul SGU existaseră divergențe politice publice, iar înlăturarea lui Măchițescu fusese susținută anterior de Polițeanu.
Prin urmare, apar câteva întrebări legitime.
Cine a sesizat ANI în cazul Măchițescu? Evaluarea a început din oficiu sau în urma unei sesizări? Când a început procedura?
Și, mai ales, există vreun document care să demonstreze că primarul Mihai Polițeanu sau o persoană apropiată acestuia a contribuit la declanșarea evaluării? Ori vreun contact de-al Alinei Mungiu, angajat cu ștate vechi la ANI și colaborator al SAR în proiectele comune?
În acest moment, nu am identificat o asemenea dovadă, dar mai căutăm deși ANI pare a fi o castă închisă.
Faptul că primarul solicitase anterior plecarea lui Măchițescu nu demonstrează că ar fi sesizat ANI. Agenția are competența să înceapă evaluări și din oficiu. Dar nu putem să nu ne gândim la orice din partea acestui primar lipsit de caracter, care chiar și în cazul meu și-a pus focile să mă jignească ori să sesizeze Poliția Locală care are dublu standard.
Totuși, antecedentele politice justifică interesul jurnalistic pentru originea și cronologia procedurii, în limitele informațiilor care pot fi comunicate legal.
Cazul Mihai Neagu: documentul electoral, răspunsurile contradictorii și problema mandatului
La celălalt capăt al comparației se află situația consilierului local Mihai-Cristian Neagu.
Acesta a obținut un mandat în Consiliul Local Ploiești pe lista formațiunii Mișcarea Noi, Ploieștenii, partid asociat politic cu Mihai Polițeanu.
În anul 2024, Neagu a candidat la alegerile parlamentare pe lista REPER.
Informația privind candidatura este confirmată și de presa națională, iar ADOR a obținut ulterior, dintr-un dosar aflat în circuitul judiciar, o copie a declarației de acceptare a candidaturii.
Documentul din 16 octombrie 2024 indica apartenența politică REPER.
Pornind de aici, ADOR a solicitat verificarea eventualei pierderi a calității de membru al partidului pe lista căruia Neagu fusese ales consilier local.
Articolul 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 prevede că înscrierea într-un alt partid determină demisia de drept din partidul anterior.
La rândul său, art. 204 alin. (2) lit. j) din Codul administrativ reglementează încetarea mandatului consilierului local în cazul pierderii calității de membru al formațiunii pe lista căreia a fost ales.
Mai mult, din adresa Primăriei Ploiești nr. 8285 din 17 iunie 2026, analizată anterior de Intransigent, rezultă că REPER ar fi comunicat că Neagu nu figurează și nu a figurat în evidențele sale ca membru după alegerile locale din 2024.
În același timp, Mișcarea Noi, Ploieștenii a comunicat că acesta continuă să figureze în evidențele partidului, deși dovada arată clar perioada în care nu putea să figureze, fiind membru REPER.
Avem, astfel, o contradicție documentară care necesită clarificare: declarația electorală swmnată olograf indică apartenența REPER, în timp ce răspunsurile partidelor nu confirmă înscrierea efectivă în această formațiune.
ADOR a efectuat demersuri către Primărie, Prefectură și ANI pentru clarificarea situației.
Cu toate acestea, până la momentul acestei investigații, nu am identificat o concluzie publică definitivă privind efectele juridice ale documentelor. Demersurile ADOR au fost duse mai departe la DNA pentru că nu tolerăm pe cei care nu joacă …corect, iar Polițeanu și oamenii lui sunt printre ei.
O precizare este însă esențială: problema pierderii apartenenței la partid și a încetării mandatului nu este identică juridic cu incompatibilitatea constatată de ANI în cazul Măchițescu.
Competențele secretarului general al municipiului, ale prefectului și ale ANI trebuie analizate distinct.
Dacă problema Neagu privește, în principal, încetarea mandatului în urma pierderii dovedite calității a calității de membru al partidului, responsabilitatea clarificării nu poate fi atribuită automat ANI.
Dar rămâne legitimă întrebarea de ce demersurile instituționale nu au produs încă o lămurire publică definitivă, în condițiile în care există înscrisuri care trebuie confruntate.
Două situații diferite și o întrebare comună: instituțiile aplică legea cu aceeași rigoare?
Comparația dintre Măchițescu și Neagu nu trebuie construită pe ideea că orice diferență de rezultat demonstrează un tratament preferențial.
În cazul Măchițescu, ANI a identificat cumulul unor calități interzise de legislația sănătății, iar acesta va merge în instanță pentru a-și demonstra nevinovăția.
În cazul Neagu, problema centrală este dacă a avut loc o înscriere efectivă în REPER, cu efecte asupra apartenenței sale politice anterioare și asupra mandatului de consilier local. Dovada spune că e în culpă, numai că cei plătiți să acționeze se eschivează.
Sunt norme juridice diferite, proceduri diferite și autorități cu atribuții distincte.
Totuși, există o întrebare comună: cât de eficient funcționează mecanismele statului atunci când apar indicii privind exercitarea unei funcții publice fără îndeplinirea condițiilor legale?
În cazul Măchițescu există un raport ANI cu o concluzie comunicată public și posibilitatea contestării judiciare.
În cazul Neagu există o declarație electorală, răspunsuri ale partidelor și demersuri administrative a căror concluzie juridică publică rămâne neclară. De fapt, nu există o concluzie ANI!
Diferența poate avea explicații legale și procedurale. Dar autoritățile competente ar trebui să le ofere într-o manieră clară și verificabilă.
Faptul că Neagu aparține unei formațiuni care l-a susținut pe primarul Polițeanu adaugă interes public verificărilor. Nu demonstrează însă că ANI ori alte instituții l-ar fi protejat, dar nici nu sunt de neglijat conexiunile prezentate în articol.
Pentru a susține existența unei protecții instituționale ar trebui identificate intervenții concrete, încălcări procedurale, decizii contrare legii sau alte dovezi ale unui tratament nejustificat.
În absența acestora, protecția rămâne o ipoteză, nu o concluzie jurnalistică demonstrată. Dar nu închidem discuția pentru că sunt multe semne de întrebare fără răspuns.
Bogdan Sticlosu, Alina Mungiu-Pippidi și întrebarea privind independența ANI
În această cronologie, actualul președinte ANI, Bogdan Alexandru Sticlosu, ocupă o poziție instituțională relevantă.
A devenit vicepreședinte al Agenției în decembrie 2022, a exercitat ulterior conducerea interimară, iar la 26 mai 2026 a fost numit președinte.
În timpul activității sale de conducere, ANI a continuat proiectele de colaborare cu Societatea Academică din România.
Nu am identificat însă documente care să dovedească participarea personală a lui Sticlosu la selectarea cazurilor Neagu sau Măchițescu ori exercitarea unei influențe asupra inspectorilor care le-au analizat.
Nici relația profesională istorică dintre Polițeanu și SAR nu constituie dovada unei prietenii între primar și conducerea ANI.
Această delimitare este necesară. La fel cum este de luat în calcul că pot exista relații care să îi facă jocurile lui Polițeanu, prin prisma colaborărilor sale anterioare și relațiilor cu Mungiu-Pippidi.
Într-o societate democratică, relațiile instituționale și colaborările între autorități publice și organizații neguvernamentale sunt legitime. Ele nu reprezintă automat conflicte de interese.
În egală măsură, transparența privind aceste colaborări este necesară pentru a permite examinarea eventualelor interese personale sau patrimoniale, dacă există.
Nu pentru a prezuma existența unor relații de influență, ci pentru a stabili dacă există împrejurări suplimentare relevante pentru independența instituțională.
Legea impune repartizarea aleatorie a lucrărilor și independența operațională a inspectorilor de integritate.
Respectarea acestor garanții trebuie să poată fi verificată prin mecanismele instituționale prevăzute de lege, fără a afecta confidențialitatea evaluărilor.
Întrebările care trebuie să primească răspunsuri
Din perspectiva interesului public, investigația ridică mai multe întrebări pentru ANI, Primăria Ploiești și celelalte autorități competente.
În cazul Dragoș Măchițescu, este necesară clarificarea datei începerii evaluării, a modului în care aceasta a fost declanșată și a momentului întocmirii raportului. Identitatea unui eventual petent trebuie tratată în condițiile legii, inclusiv ale normelor de confidențialitate.
În cazul Mihai Neagu, trebuie stabilit ce verificări au fost efectuate asupra declarației electorale, ce răspunsuri au fost primite de la partide, ce a decis fiecare instituție în limitele propriei competențe și dacă există proceduri încă nesoluționate.
În privința colaborărilor ANI–SAR, interesul public justifică prezentarea acordurilor, a responsabililor instituționali, a finanțărilor și a eventualelor raporturi profesionale relevante.
Primarul Mihai Polițeanu ar putea clarifica, la rândul său, dacă a transmis personal sau prin reprezentanți sesizări privind situația lui Măchițescu și care este poziția sa actuală asupra legalității mandatului consilierului Mihai Neagu. Dar știm că nu e asumat și nu ne asteptăm să dovedească faptul că nu are niciun amestec. Să dovedească, nu doar să dea din gură, cum face de obicei, având impresia că lumea e obligată să creadă ce spune pentru că e el primar.
Aceste întrebări nu reprezintă acuzații. Ele urmăresc obținerea informațiilor necesare pentru a stabili dacă există o problemă reală de integritate ori doar o succesiune de împrejurări fără legătură cauzală.
Între coincidență, relații instituționale și responsabilitatea de a verifica
Documentele analizate confirmă trei realități.
Prima: Mihai Polițeanu a lucrat în trecut la Societatea Academică din România, organizație asociată cu Alina Mungiu-Pippidi.
A doua: SAR și ANI au desfășurat și desfăsoară încă parteneriate succesive, inclusiv în domenii legate direct de incompatibilități, conflicte de interese și monitorizarea achizițiilor publice.
A treia: la Ploiești există două situații juridice importante, cu stadii diferite de clarificare: incompatibilitatea constatată de ANI în cazul Dragoș Măchițescu și problema apartenenței politice a consilierului Mihai Neagu.
Ceea ce nu avem, deocamdată, este dovada unei legături cauzale între aceste trei realități.
Nu există în documentele examinate proba că ANI l-ar proteja pe Mihai Neagu. Nu există nici dovada că Mihai Polițeanu sau persoane apropiate acestuia ar fi determinat declanșarea evaluării împotriva lui Dragoș Măchițescu. Ar fi și culmea să existe, dar Dumnezeu e sus și vede.
Există însă suficiente fapte documentate pentru continuarea investigației și pentru solicitarea unor răspunsuri oficiale.
O instituție de integritate trebuie să fie independentă nu doar față de adversarii politici ai celor evaluați, ci și față de orice persoană care ar putea avea un interes în rezultatul procedurilor.
Iar o administrație care invocă permanent integritatea trebuie să accepte verificarea acelorași standarde inclusiv atunci când sunt vizate persoane apropiate politic.
Întrebarea nu este dacă Mihai Polițeanu cunoaște oameni care au lucrat sau colaborează cu ANI. Întrebarea este dacă aceste relații au avut vreodată vreo influență asupra unor proceduri concrete.
În prezent, răspunsul nu este demonstrat.
De aceea, investigația nu se încheie cu un verdict, ci cu o obligație jurnalistică: identificarea documentelor care pot confirma sau infirma această ipoteză.
Pentru că integritatea unei instituții nu se stabilește prin reputația oamenilor care o conduc, ci prin legalitatea și independența deciziilor pe care le adoptă.
Doamne, rupe vălul de pe chipul celor care predică dreptatea și slujesc nedreptatea!
Doamne, Dumnezeul Adevărului și al Dreptății,
Tu, care cunoști gândul înainte de a deveni faptă, înțelegerea înainte de a deveni complicitate și minciuna înainte de a fi așternută pe hârtie, privește spre cetatea Ploieștilor și spre cei care au ajuns să-i hotărască soarta!
Privește, Doamne, spre Mihai Polițeanu, omul care a trecut prin școala integrității, prin organizația Alinei Mungiu-Pippidi și prin apropierea de Monica Macovei, purtând astăzi în fața cetății steagul moralității!
Și dacă sub acest steag se ascund interese, răzbunări sau înțelegeri nevăzute, smulge-i, Doamne, masca virtuții, ca oamenii să poată deosebi adevărul de spectacolul lui!
Privește și spre Agenția Națională de Integritate, spre conducătorul ei, Bogdan Sticlosu, și spre punțile construite de-a lungul anilor între această instituție și Societatea Academică din România!
Dacă aceste punți au fost ridicate pentru binele public, lasă-le neatinse!
Dar dacă vreodată au fost folosite pentru trecerea influențelor, pentru ocrotirea apropiaților sau pentru lovirea adversarilor, fă, Doamne, ca fiecare pas făcut pe ascuns să lase urme pe care nicio putere omenească să nu le poată șterge!
Privește spre Dragoș Măchițescu, omul pe care primarul l-a dorit îndepărtat și asupra căruia ANI a pronunțat o constatare de incompatibilitate!
Dacă a încălcat legea, să răspundă înaintea ei!
Dar dacă cineva a folosit instituția pentru a împlini, pe căi ascunse, o dorință de răzbunare politică, nu-l lăsa, Doamne, să-și spele mâinile în apa nevinovăției, asemenea lui Pilat, după ce a pregătit lovitura!
Și privește spre Mihai Neagu, asupra căruia stăruie întrebarea unei apartenențe politice declarate, dar contestate prin evidențele partidelor!
Dacă declarația lui a fost adevărată, să se demonstreze!
Dacă a fost falsă, să se afle!
Iar dacă Mihai Polițeanu sau cei din jurul său au intervenit pentru a ascunde adevărul ori pentru a împiedica aplicarea legii, fă, Doamne, ca tăcerea lor să nu mai fie adăpost, iar puterea lor să nu mai fie pavăză!
Căci ce păcat mai greu poate săvârși un om care pretinde că slujește dreptatea decât acela de a o transforma în călău pentru dușmani și în înger păzitor pentru prieteni?
Ce fățărnicie poate fi mai mare decât să ceri neîndurare pentru unul și îngăduință pentru altul, sub acoperișul aceleiași legi?
Doamne, nu îngădui ca instituțiile ridicate pentru apărarea adevărului să devină altare ale interesului, unde cei aflați în funcții își aduc adversarii drept jertfă, iar apropiații își cumpără liniștea prin tăcere!
Nu cerem pedepsirea nevinovaților!
Nu cerem răzbunare!
Cerem numai ca fiecare faptă să-și întâlnească adevărul, fiecare minciună să-și piardă ascunzătoarea și fiecare om care a abuzat de putere să răspundă pentru ceea ce a făcut!
Iar nouă, celor care cercetăm, dă-ne, Doamne, puterea să nu confundăm bănuiala cu dovada și nici tăcerea cu vinovăția!
Dar nu ne lăsa nici să devenim atât de temători în fața celor puternici încât să încetăm a mai pune întrebări!
Și dacă Mihai Polițeanu a făcut din integritate o mască, din instituții un instrument și din prietenii o cale de a ocoli dreptatea, fă ca adevărul să-i fie judecător, iar propria conștiință să-i devină tribunalul din care nu poate pleca!
Căci înaintea Ta, Doamne, nu există primari, președinți de agenții, protectori și protejați!
Există numai oameni și faptele lor!
Și nimeni, oricât de sus s-ar afla, nu poate îngropa pentru totdeauna adevărul sub greutatea funcției sale!
AMIN!


























