- 204.531 de lei în sancțiuni. Bugetul a plătit, dar Curtea de Conturi a vrut să știe cine răspunde
- 50.646 de lei pentru drumuri, iarnă, marcaje și salubritate. Curtea n-a găsit analiza care trebuia să urmeze
- În februarie 2025, Ploieștiul stătea cu gunoiul pe străzi. Primăria primea amenzi de 100.000 de lei
- „Republica de sub Castani”: amenda era de 261.370 lei. Din buget au plecat 130.685 lei
- Primarul a contestat amenda. Curtea a cerut altceva: analiza răspunderii
- Șase amenzi la cele două spitale. Aceeași problemă: s-a plătit, dar nu s-a cercetat suficient de ce
- Curtea nu spune „luați act”. Spune: stabiliți prejudiciul și recuperați-l
- 31 mai 2027: până atunci, administrația trebuie să vină cu răspunsurile pe care nu le avea la audit
204.531 de lei în sancțiuni. Bugetul a plătit, dar Curtea de Conturi a vrut să știe cine răspunde
În contabilitatea unei administrații, amenda nu dispare după ce este achitată. Doar se mută din procesul-verbal în buget. Iar când sancțiunea a fost provocată de neîndeplinirea unei obligații administrative ori contractuale, întrebarea nu poate fi închisă cu ordinul de plată: cine a generat costul și cine trebuie, eventual, să-l suporte în final?
Curtea de Conturi a găsit în 2025 plăți reprezentând sancțiuni contravenționale de 50.646 lei la UATM Ploiești, alți 130.685 lei achitați în cazul „Republicii de sub Castani”, 9.500 lei la Spitalul Municipal și 13.700 lei la Spitalul de Pediatrie. Total: 204.531 lei.
Problema identificată de auditori nu este simpla existență a amenzilor. Instituțiile publice pot fi sancționate. Problema este ceea ce lipsea după plată: analiza cauzelor, stabilirea împrejurărilor și măsurile pentru recuperarea sumelor atunci când plata poate fi imputată unei persoane sau unui prestator.
Cu alte cuvinte, Curtea nu întreabă doar „cât s-a plătit?”. Întreabă ceea ce ar trebui să întrebe orice contribuabil: de ce și de la cine recuperăm, dacă există răspundere?
50.646 de lei pentru drumuri, iarnă, marcaje și salubritate. Curtea n-a găsit analiza care trebuia să urmeze
În cei 50.646 de lei plătiți de municipalitate intră sancțiuni legate de obligații elementare ale unui oraș: întreținerea drumurilor publice pe timp de iarnă, starea carosabilului, marcajele rutiere și salubrizarea Ploieștiului.
Curtea constată că administrația nu dispusese măsuri pentru analiza cauzelor și împrejurărilor care au dus la sancțiuni și pentru recuperarea sumelor, acolo unde răspunderea putea reveni prestatorilor contractați. Tocmai de aceea auditorii cer verificarea obligațiilor asumate prin contractele de întreținere a drumurilor și salubrizare.
Nu este o chestiune teoretică. Administratorul drumului public are obligații legale privind viabilitatea și siguranța infrastructurii, iar nerespectarea lor este sancționabilă potrivit Codului rutier.
Dacă Primăria contractează un operator să execute o obligație, iar bugetul este amendat pentru neexecutarea acelei obligații, administrația trebuie să verifice dacă factura sancțiunii aparține definitiv contribuabilului sau trebuie mutată acolo unde contractul și culpa o așază.
Curtea a găsit amenda plătită. Dar nu și răspunsul complet la întrebarea: cine trebuia să plătească, de fapt?
Citește și: „Republica lui Moș Crăciun”: domeniul public folosit înainte ca actele și banii să fie puse în ordine(II)
În februarie 2025, Ploieștiul stătea cu gunoiul pe străzi. Primăria primea amenzi de 100.000 de lei
Raportul Curții capătă și mai multă greutate dacă îl punem lângă ceea ce ploieștenii vedeau deja în timp real. În februarie 2025, în plină criză a salubrității, DSP Prahova a sancționat municipalitatea cu 40.000 de lei, iar Garda de Mediu cu 60.000 de lei, după ce deșeurile s-au acumulat în oraș și graficul de colectare nu mai fusese respectat începând cu 17 februarie. Garda consemna atunci că Primăria nu asigurase corespunzător salubrizarea localității. (AGERPRES)
Nu putem afirma numai din raportul financiar că aceste două procese-verbale compun exact suma de 50.646 lei analizată ulterior de Curte; raportul grupează mai multe sancțiuni, inclusiv cele privind drumurile și marcajele.
Dar contextul este imposibil de ignorat.
În mai 2025, Mihai Polițeanu anunța public că Poliția Locală va aplica amenda maximă persoanelor surprinse aruncând deșeuri pe domeniul public. (ftp.actualitateaprahoveana.ro)
Principiul este corect: cine încalcă regulile plătește.
Tocmai de aceea același principiu trebuie aplicat și atunci când cel sancționat este aparatul public.
„Republica de sub Castani”: amenda era de 261.370 lei. Din buget au plecat 130.685 lei
În septembrie 2025, sancțiunea Gărzii de Mediu pentru „Republica de sub Castani” devenise deja scandal public. Presa relata o amendă de 261.370 lei, iar Intransigent scria încă din 24 septembrie despre costul pe care decizia administrativă îl putea pune în sarcina ploieștenilor. (Intransigent)
Raportul Curții de Conturi ne oferă acum cifra care contează în execuția bugetară: 130.685 lei au fost efectiv achitați, deși procesul-verbal fusese contestat în instanță. Auditorii mai constată că suma fusese înregistrată nejustificat pe cheltuieli.
Mihai Polițeanu reacționase extrem de dur la sancțiune, numind Garda de Mediu Prahova „o instituție de clovni” și acuzând instituția că ignoră poluarea industrială, dar sancționează municipalitatea pentru efectele evenimentelor de pe bulevard. Primăria a continuat ulterior să prezinte sancțiunea drept disproporționată și a arătat că a contestat-o. (Telegrama)
Curtea de Conturi nu intră însă în polemica politică. Pune o întrebare administrativă mai rece: dacă plata rămâne în sarcina orașului, au fost stabilite cauzele și eventualele răspunderi?
Primarul a contestat amenda. Curtea a cerut altceva: analiza răspunderii
Aici se despart două planuri pe care administrația nu are voie să le confunde. Primăria are dreptul să conteste procesul-verbal și să susțină în instanță că sancțiunea Gărzii de Mediu este nelegală sau netemeinică. Verdictul asupra amenzii aparține instanței.
Dar procesul nu scutește conducerea municipalității de propria analiză administrativă.
Curtea cere ca, în funcție de soluția pronunțată în dosarul 23057/281/2025, să fie stabilite cauzele care au generat plata, să fie examinate obligațiile contractuale și să fie luate măsuri pentru recuperarea sumelor achitate nejustificat, dacă verificările identifică o asemenea situație.
Asta schimbă radical discuția.
Poți considera amenda nedreaptă. Poți ataca instituția care a aplicat-o. Poți merge până la capăt în instanță.
Dar, în paralel, trebuie să știi cine din propriul aparat sau dintre contractanții tăi avea obligația să împiedice producerea situației sancționate.
Altfel, contribuabilul devine mecanismul automat prin care se achită orice eroare administrativă.
Șase amenzi la cele două spitale. Aceeași problemă: s-a plătit, dar nu s-a cercetat suficient de ce
Curtea găsește aceeași deficiență și la două instituții sanitare aflate sub autoritatea administrației locale. Spitalul Municipal Ploiești plătise în 2025 trei sancțiuni contravenționale, în total 9.500 lei, iar Spitalul de Pediatrie alte trei sancțiuni, în valoare de 13.700 lei.
Din nou, auditorii nu se opresc la contabilizarea cheltuielii. Constată că nu fuseseră dispuse măsuri pentru analiza cauzelor și împrejurărilor care au dus la sancțiuni.
Curtea recomandă conducerilor spitalelor stabilirea cauzelor, luarea măsurilor necesare pentru recuperarea contravențiilor achitate nejustificat și extinderea verificărilor pentru identificarea altor situații similare.
Spitalul de Pediatrie funcționează ca instituție sub autoritatea Consiliului Local Ploiești, iar în 2025 bugetul, organigrama și regulamentul său de organizare erau aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local. (Primăria Municipiului Ploiești)
Autonomia managerială nu transformă însă amenda în cheltuială fără autor. Dacă instituția plătește, conducerea trebuie să afle de ce.
Curtea nu spune „luați act”. Spune: stabiliți prejudiciul și recuperați-l
Ultima pagină a Scrisorii către conducerea UATM Ploiești este mult mai severă decât limbajul tehnic al tabelelor.
Curtea precizează expres că, pentru abaterile care au produs prejudicii, art. 37 din Regulamentul privind activitatea de audit public extern obligă conducerea entității auditate să stabilească întinderea prejudiciului și să dispună măsurile pentru recuperarea acestuia. Aceeași formulare este utilizată de Curtea de Conturi și în alte misiuni de audit. (Curtea de Conturi)
Apoi vine avertismentul pe care nicio conducere de instituție publică nu ar trebui să-l trateze ca pe o notă de subsol.
Art. 64 din Legea nr. 94/1992 prevede că nerecuperarea prejudiciilor ca urmare a nedispunerii și neurmăririi de către conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi constituie infracțiune; legea reglementează distinct și ipoteza săvârșirii faptei din culpă. (Legislație)
Nu înseamnă că cei 204.531 lei reprezintă automat prejudiciu imputabil unor persoane. Înseamnă că administrația este obligată să verifice și să stabilească exact ce trebuie recuperat.
31 mai 2027: până atunci, administrația trebuie să vină cu răspunsurile pe care nu le avea la audit
Pentru acest capitol, Curtea de Conturi a fixat repetat termenul de implementare 31 mai 2027.
Până atunci, nu este suficient ca Primăria și spitalele să opereze câteva corecții contabile. Recomandările vizează cauzele, contractele, răspunderile și recuperarea eventualelor plăți nejustificate.
Asta înseamnă că pentru fiecare sancțiune trebuie să existe un traseu verificabil: proces-verbal, faptă sancționată, compartiment sau prestator responsabil, obligație legală ori contractuală, măsura luată și, dacă este cazul, suma recuperată.
Curtea de Conturi a pus pe masă 204.531 lei în sancțiuni achitate și o deficiență mult mai importantă decât cifra: instituțiile plătiseră, dar mecanismul de stabilire a responsabilității nu funcționase corespunzător.
În administrația publică, amenda nu ar trebui să aibă drept ultimă destinație automată contribuabilul.
Dacă cineva a greșit, trebuie stabilit cine. Dacă există prejudiciu, trebuie stabilit cât. Iar dacă există răspundere, banii trebuie recuperați.
Acesta este, de fapt, mesajul cel mai incomod al Curții de Conturi.
Intransigent merge pe ideea că responsabilul pentru aceste amenzi este primarul pentru că el a decis să acționeze sfidând legislația în vigoare, în stilul său obișnuit. Considerăm că paguba la buget trebuie recuperată de la domnia sa și îndemn consilierii locali să ia atitudine în acest sens.
Va urma…
