• Ultimele
Impozit majorat cu 3.707% la Ploiești. Cum a ajuns o clădire modestă să fie taxată ca un mall?

Impozit majorat cu 3.707% la Ploiești. Cum a ajuns o clădire modestă să fie taxată ca un mall?

16 februarie 2026
Polițeanu, Rădulescu și dama de companie politică, care nu lipsește din poze: Raluca Dumitru, de la “Mișcarea, noi marțienii”

Polițeanu, Rădulescu și dama de companie politică, care nu lipsește din poze: Raluca Dumitru, de la “Mișcarea, noi marțienii”

3 aprilie 2026
Cultură, zoo și spații verzi, puse în același sac? Reorganizarea pregătită la Ploiești ridică serioase semne de nelegalitate

Cultură, zoo și spații verzi, puse în același sac? Reorganizarea pregătită la Ploiești ridică serioase semne de nelegalitate

3 aprilie 2026
Comunicat ADOR// Se impune demisia conducerii IPJ Prahova și declanșarea unui audit intern după femicidul din Lipănești

Alianța pentru Drepturile Omului din România solicită oficial clarificarea situației juridice, tehnice și administrative a Podului de la Sud din Ploiești

31 martie 2026
Comunicat ADOR// Se impune demisia conducerii IPJ Prahova și declanșarea unui audit intern după femicidul din Lipănești

ADOR cere revocarea parțială a HCL nr. 226/2025: în Ploiești, „ocazional” nu poate însemna cinci luni sau tot anul

31 martie 2026
Târgul de Crăciun la Ploiești- bucuria sărbătorii, prețul ilegalității. Primarul Polițeanu recunoaște că nu-i permite OUG a lui Bolojan, dar el speră să se modifice

Cum a transformat Primăria Ploiești «ocazionalul» în afacere permanentă pe domeniul public din condei

30 martie 2026
CSM Ploiești neagă implicarea în „Dracula Open”, dar presa și propriul site spun altceva. Intră să vezi penibilul răspuns al directorului Lucian Rădulescu

Transparență sau tăcere? ADOR a cerut toate actele privind ocuparea funcției de director la CSM Ploiești de către d-ul Lucian Rădulescu

26 martie 2026
Comunicat ADOR// Se impune demisia conducerii IPJ Prahova și declanșarea unui audit intern după femicidul din Lipănești

Alianța pentru Drepturile Omului din România a solicitat organizarea unei dezbateri publice privind transferul Spitalului CFR Ploiești

26 martie 2026
Când „transparența” e doar pe hârtie: întrebări intransigente pentru primarul Mihai Polițeanu, după apariția articolelor despre achiziția de lux a toaletelor publice

ADOR cere dezbatere publică pentru proiectul parcărilor din Ploiești: de două ori la consilieri, niciodată la cetățeni

26 martie 2026
Halele Centrale din Ploiești – sprijin politic pentru finanțarea prin CNI. Liderii locali vor salvarea simbolului orașului

Prefectul Daniel Nicodim cere amânarea opririi apei în 9 localități din Prahova: „Nu voi permite ca prahovenii să treacă din nou printr-o criză a apei”

26 martie 2026
Lucian Rădulescu, directorul CSM Ploiești, campion la eschive… Sala Olimpia a fost folosită pentru „Dracula Open”, dar documentele au dispărut din răspunsul CSM

Lucian Rădulescu, directorul CSM Ploiești, campion la eschive… Sala Olimpia a fost folosită pentru „Dracula Open”, dar documentele au dispărut din răspunsul CSM

26 martie 2026
Halele Centrale din Ploiești – sprijin politic pentru finanțarea prin CNI. Liderii locali vor salvarea simbolului orașului

Cum a votat arhitectul-șef al Ploieștiului în CTATU fără hotărâre de Consiliu Local? Legea spune una, Primăria încearcă să spună alta, iar Prefectura se face că plouă (II)

25 martie 2026
Comunicat ADOR// Se impune demisia conducerii IPJ Prahova și declanșarea unui audit intern după femicidul din Lipănești

ADOR a depus astăzi, 24 martie 2026, o plângere penală in rem la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești în cazul CTATU Ploiești

24 martie 2026
  • Despre noi
  • Parteneri
  • Publicitate
  • Contact
sâmbătă, 4 aprilie 2026
  • Login
Fără rezultate
Vezi toate rezultatele
Intransigent
  • Acasă
  • AIR
    • Anchete
    • Interviu
    • Reportaj
  • Dezvoltare
    • Dezvoltare personala
    • Dezvoltare spirituala
  • Actualitate
  • Life
    • Adolescent
    • Culinar
    • Life&Style
    • Sanatate
  • Mapamond
    • Diaspora
    • Politica Externa
    • U E
  • MEDIA
    • Stiri
    • Administratie
    • Economic
    • Politic
    • Revista Presei
    • Social
    • Sport
    • Diverse
    • PE
  • Pamflet
  • Utile
    • Anunturi
    • Comunicate
  • Petiții
  • Acasă
  • AIR
    • Anchete
    • Interviu
    • Reportaj
  • Dezvoltare
    • Dezvoltare personala
    • Dezvoltare spirituala
  • Actualitate
  • Life
    • Adolescent
    • Culinar
    • Life&Style
    • Sanatate
  • Mapamond
    • Diaspora
    • Politica Externa
    • U E
  • MEDIA
    • Stiri
    • Administratie
    • Economic
    • Politic
    • Revista Presei
    • Social
    • Sport
    • Diverse
    • PE
  • Pamflet
  • Utile
    • Anunturi
    • Comunicate
  • Petiții
Fără rezultate
Vezi toate rezultatele
Intransigent
Fără rezultate
Vezi toate rezultatele

Impozit majorat cu 3.707% la Ploiești. Cum a ajuns o clădire modestă să fie taxată ca un mall?

Acasă AIR Anchete
16 februarie 2026
Impozit majorat cu 3.707% la Ploiești. Cum a ajuns o clădire modestă să fie taxată ca un mall?
Cuprins
  • De la 312 lei la 11.880 lei. Realitatea cifrelor care nu pot fi ignorate
  • Cazul clădirilor cu destinație mixtă. Legea este clară
  • Calculul care ridică întrebarea esențială. Ce valoare impozabilă a stabilit Primăria?
  • Ce NU spune HCL 744/2025
  • Ce înseamnă în realitate această majorare pentru contribuabil
  • Principiul legal al proporționalității. Alt abuz fără răspuns
  • Unde se rupe firul legal? Între hotărâre și aplicarea ei
  • Întrebari legitime pentru autorități. Două scurte
De la 312 lei la 11.880 lei. Realitatea cifrelor care nu pot fi ignorate

În municipiul Ploiești, o clădire mică, parter, situată pe strada George Coșbuc nr. 22, a devenit peste noapte un simbol al unui fenomen fiscal care ridică întrebări grave privind legalitatea și proporționalitatea impozitelor locale.

Documentele oficiale arată că impozitul anual pe clădire a crescut de la:

312 lei/an – impozit anterior
la
11.880 lei/an – impozit stabilit pentru anul 2026

Diferența este de:

11.568 lei/an

Creșterea procentuală este: 

(11.880−312)/312×100=3.707%

Aceasta nu este o majorare obișnuită. Este o multiplicare de:

11.880/312=38,07ori

Cu alte cuvinte, impozitul este de peste 38 de ori mai mare decât anterior.

Această creștere nu este doar spectaculoasă, ci și profund neliniștitoare prin implicațiile sale. În termeni concreți, proprietarul unei clădiri modeste, care plătea anterior aproximativ 26 lei pe lună impozit, este obligat acum să achite echivalentul a 990 lei pe lună, doar pentru a rămâne proprietar pe același imobil, în aceleași condiții și fără nicio modificare structurală sau juridică declarată.

Mai mult, această explozie fiscală nu este rezultatul unei extinderi a clădirii, al unei modernizări majore sau al unei schimbări de destinație. Clădirea are același regim mixt, aproximativ 66% nerezidențial și 34% rezidențial, exact ca în anul anterior, când impozitul era de 312 lei. Cu toate acestea, în evidențele fiscale ale autorității locale, valoarea impozabilă a imobilului a crescut implicit până la un nivel care generează un impozit anual comparabil cu cel al unor spații comerciale moderne, evaluate la sute de mii de euro.

Aceasta este, în esență, întrebarea care planează asupra acestui caz: ce anume s-a schimbat în realitate — clădirea sau modul în care a fost evaluată de autorități? Clădirea e aceeași…

Pentru că, dincolo de formule și procente, cifrele spun o poveste simplă și imposibil de ignorat: aceea a unei poveri fiscale care a crescut nu gradual, nu explicabil, ci brusc și radical, transformând o obligație fiscală obișnuită într-o sarcină care ridică serioase semne de întrebare privind modul în care legea este aplicată în practică.

Citește și: ADOR a depus patru dosare pe rolul Tribunalului Prahova privind HCL 744, pentru suspendare și anulare. Ce se judecă, ce urmează și de ce contează implicarea ta- ai drafturile in articol

Cazul clădirilor cu destinație mixtă. Legea este clară

Pentru clădirile cu destinație mixtă, cum este cazul imobilului care face obiectul investigașiei Intransigent, legea nu lasă loc de interpretări arbitrare. Modul de calcul este stabilit explicit și obligatoriu, iar autoritatea fiscală este ținută să respecte această formulă.

Anexa la Hotărârea Consiliului Local nr. 744/29.12.2025 prevede fără echivoc:

„În cazul clădirilor cu destinație mixtă, impozitul se calculează separat pentru suprafața utilizată în scop rezidențial și pentru suprafața utilizată în scop nerezidențial.”

Această prevedere nu este o recomandare, ci o regulă imperativă. Ea reflectă principiul fundamental al proporționalității fiscale: impozitul trebuie să corespundă realității utilizării imobilului, nu unei presupuneri sau unei reclasificări tacite.

În cazul analizat, clădirea are aproximativ 66% destinație nerezidențială și 34% destinație rezidențială, iar acest regim nu s-a modificat față de anul precedent. Nu există dovezi privind extinderea spațiului comercial, schimbarea destinației sau declararea unei utilizări economice integrale a imobilului.

Cu toate acestea, impozitul a fost recalculat la un nivel care sugerează, în mod implicit, o valoare impozabilă de peste 913.000 lei, de aproximativ 38 de ori mai mare decât cea care genera impozitul anterior.

Această discrepanță ridică o întrebare esențială: dacă regimul juridic și destinația clădirii au rămas aceleași, în baza cărui element concret a fost recalculată valoarea impozabilă la un nivel atât de ridicat?

În lipsa unei reevaluări comunicate oficial, a unei modificări declarate sau a unei schimbări reale a destinației, o asemenea creștere nu apare ca rezultatul unei evoluții naturale a impozitului, ci ca efectul unei recalculări care necesită explicații clare, verificabile și conforme cu legea.

Citește și: Comunicat de presă// ADOR a depus plângere prealabilă către Guvern. Cerem reintroducerea scutirilor pentru persoanele vulnerabile

Calculul care ridică întrebarea esențială. Ce valoare impozabilă a stabilit Primăria?

Dincolo de procente și formule, un calcul simplu scoate la iveală dimensiunea reală a problemei. Conform anexei la HCL 744/2025, pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoane fizice, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote maxime de 1,3% asupra valorii impozabile.

Prin urmare, dacă impozitul anual stabilit este de 11.880 lei, rezultă matematic că autoritatea fiscală a operat cu o valoare impozabilă de:

11.880÷0,013=913.846lei

Adică aproximativ 183.000 euro, la cursul oficial utilizat pentru stabilirea taxelor locale.

Aceasta este, în mod obiectiv, o valoare fiscală specifică unor spații comerciale moderne, situate în zone premium, cu suprafețe generoase și dotări contemporane. În schimb, clădirea pe care o vedeți în poză este o construcție veche, parter, fără etaj, fără extinderi recente și fără investiții majore care să justifice o asemenea evaluare.

Mai mult, această valoare impozabilă nu a fost comunicată explicit contribuabilului printr-un raport de reevaluare sau printr-o decizie motivată care să explice saltul spectaculos față de anul anterior. În absența unei astfel de justificări, rezultă că nu impozitul în sine este elementul central al controversei, ci valoarea impozabilă care a stat la baza calculului — o valoare care, prin simpla aplicare a cotei legale, a transformat o obligație fiscală de câteva sute de lei într-una de peste unsprezece mii de lei pe an.

Aceasta este întrebarea esențială la care autoritatea fiscală datorează un răspuns clar: în baza căror documente și criterii concrete a fost stabilită o valoare impozabilă de peste 913.000 lei pentru o clădire care, în anul precedent, genera un impozit de doar 312 lei?

Ce NU spune HCL 744/2025

Hotărârea Consiliului Local nr. 744/2025 stabilește cadrul general pentru impozitele locale, însă un element esențial devine evident atunci când textul este citit cu atenție: hotărârea nu autorizează nicio creștere arbitrară și nelimitată a impozitului pe clădiri.

Singura situație în care Consiliul Local permite o majorare excepțională este prevăzută explicit:

„Aprobă majorarea cu până la 500% a impozitului pentru clădirile şi/sau terenurile neîngrijite, situate în intravilanul municipiului Ploieşti.”

Această prevedere nu se aplică automat. Ea presupune o procedură administrativă clară și obligatorie, care include:

  • constatarea oficială a stării de neîngrijire, realizată de autoritatea competentă;

  • întocmirea unui proces-verbal de constatare;

  • notificarea proprietarului;

  • acordarea unui termen de conformare;

  • emiterea unui act administrativ fiscal motivat, care să justifice majorarea.

Această procedură nu este formală, ci esențială, deoarece afectează direct dreptul de proprietate și obligațiile fiscale ale contribuabilului.

În cazul clădirii analizate, nu există nicio dovadă că imobilul ar fi fost încadrat oficial în categoria clădirilor neîngrijite. Nu există notificări, procese-verbale sau decizii administrative care să indice aplicarea acestei sancțiuni fiscale.

Mai mult, chiar dacă o asemenea încadrare ar fi existat, legea stabilește un plafon maxim de majorare de 500%, adică impozitul ar fi putut crește de cel mult 6 ori, nu de 38 de ori, așa cum s-a întâmplat în realitate.

Această diferență este esențială. Creșterea constatată în acest caz este de 3.707%, adică de peste șapte ori mai mare decât majorarea maximă permisă chiar și în cele mai severe situații prevăzute de lege.

Prin urmare, majorarea nu poate fi explicată prin aplicarea sancțiunii pentru clădiri neîngrijite și ridică o întrebare legitimă: în baza cărei prevederi concrete a fost stabilit un impozit care depășește cu mult limitele excepționale prevăzute chiar de hotărârea invocată?

Ce înseamnă în realitate această majorare pentru contribuabil

Dincolo de formulele fiscale și prevederile legale, impactul real al acestei majorări se vede cel mai clar atunci când este tradus în termeni concreți, ușor de înțeles.

Impozitul anual stabilit pentru anul 2026 este de:

11.880 lei

Raportat la o perioadă lunară, aceasta înseamnă:

11.880÷12=990lei/luna

Cu alte cuvinte, proprietarul acestei clădiri este obligat să plătească aproape 1.000 de lei pe lună, nu pentru un credit, nu pentru o chirie și nu pentru o investiție nouă, ci pur și simplu pentru a rămâne proprietarul aceluiași imobil pe care îl deține de ani de zile, în aceleași condiții.

Pentru comparație, această sumă este echivalentă cu chiria lunară a unui spațiu comercial mic, situat într-o zonă obișnuită a orașului. Practic, impozitul anual a fost transformat într-o sarcină financiară recurentă care concurează direct cu costurile reale de exploatare ale unui spațiu comercial.

Mai mult, contrastul este cu atât mai evident cu cât, anterior, impozitul lunar echivalent era de aproximativ:

312÷12=26lei/luna

Astfel, în termeni reali, contribuabilul a trecut de la o obligație fiscală simbolică, de 26 lei pe lună, la una de 990 lei pe lună, fără ca imobilul să fi fost extins, modernizat sau reclasificat oficial.

Această transformare radicală schimbă însăși natura impozitului: dintr-o contribuție fiscală rezonabilă, acesta devine o povară financiară majoră, care poate afecta direct sustenabilitatea utilizării imobilului.

În acest context, o concluzie devine inevitabilă: pentru acest contribuabil, impozitul nu mai este doar o taxă, ci o obligație financiară care rivalizează cu costul de utilizare al imobilului în sine. Statul nu mai este doar autoritatea care percepe impozitul, ci a devenit, în termeni practici, cel mai costisitor „partener” al proprietarului.

Principiul legal al proporționalității. Alt abuz fără răspuns

În materie fiscală, autoritățile locale nu au doar dreptul de a stabili impozite, ci și obligația de a respecta un principiu fundamental: proporționalitatea. Acest principiu, consacrat de Codul fiscal și confirmat constant în jurisprudența administrativă, impune ca sarcina fiscală să fie rezonabilă, justificată și corelată direct cu valoarea reală a bunului impozitat.

Cu alte cuvinte, impozitul trebuie să fie:

  • previzibil – contribuabilul trebuie să poată anticipa, într-o marjă rezonabilă, evoluția obligațiilor sale fiscale;

  • justificat – orice creștere trebuie să aibă la bază o modificare reală și verificabilă, cum ar fi o reevaluare, o extindere sau o schimbare de destinație;

  • proporțional – nivelul impozitului trebuie să reflecte valoarea și utilizarea efectivă a imobilului, nu o estimare arbitrară sau neexplicată.

În cazul analizat, însă, realitatea fiscală ridică semne serioase de întrebare. O creștere de 3.707%, în absența unei modificări vizibile a clădirii sau a unei schimbări declarate a destinației, depășește cu mult limitele unei ajustări fiscale normale și intră într-o zonă în care proporționalitatea devine o problemă legitimă de drept.

Mai mult, această creștere nu a fost graduală, ci bruscă și radicală, transformând o obligație fiscală stabilă într-una de peste 38 de ori mai mare de la un an la altul. În lipsa unei explicații clare privind elementele care au determinat această recalculare, contribuabilul este pus în situația de a suporta consecințele unei decizii fiscale fără a avea acces la rațiunea concretă care a stat la baza acesteia.

Într-un stat de drept, impozitarea nu poate fi percepută ca o sancțiune implicită sau ca rezultatul unei recalculări opace. Ea trebuie să fie rezultatul unui mecanism transparent, verificabil și proporțional. Iar atunci când diferența dintre două obligații fiscale consecutive nu mai este de câteva procente, ci de câteva mii, întrebarea nu mai este dacă impozitul a crescut, ci dacă principiul proporționalității a fost, în mod real, respectat.

Unde se rupe firul legal? Între hotărâre și aplicarea ei

Hotărârea Consiliului Local nr. 744/2025 stabilește cadrul general în care sunt calculate impozitele locale pentru anul 2026, aprobând cotele și regulile aplicabile tuturor contribuabililor. Ea definește mecanismul, dar nu stabilește, în mod individual, valoarea impozabilă a fiecărei clădiri și nici nu justifică, prin ea însăși, salturi spectaculoase ale obligațiilor fiscale.

Cu toate acestea, majorarea concretă constatată în acest caz — de peste 38 de ori față de anul precedent — nu rezultă direct din textul hotărârii, ci din modul în care aceasta a fost aplicată de autoritatea fiscală locală. Cu alte cuvinte, nu cadrul legal în sine explică această creștere, ci parametrii fiscali utilizați în mod individual pentru acest imobil.

Această distincție este esențială. Hotărârea oferă formula, dar valoarea impozabilă — elementul decisiv care determină suma finală — este stabilită administrativ, în evidențele fiscale ale autorității locale. Iar atunci când această valoare crește implicit până la nivelul care generează un impozit de 11.880 lei anual, explicația trebuie să fie una clară, documentată și comunicată contribuabilului.

Dacă regimul mixt al clădirii nu s-a modificat, dacă suprafața a rămas aceeași și dacă nu există o reevaluare legală comunicată sau o schimbare declarată a destinației, atunci această creștere nu apare ca o consecință naturală a aplicării hotărârii, ci ca rezultatul unei recalculări administrative care ridică întrebări legitime privind temeiul său concret.

Într-un sistem fiscal bazat pe reguli clare și predictibile, diferențele pot exista, dar ele trebuie să fie explicabile. Iar atunci când impozitul crește de la câteva sute de lei la aproape douăsprezece mii de lei pe an, explicația nu mai este o opțiune, ci o obligație. Iar modificprile legislative trebuie să capete urgență.

Întrebari legitime pentru autorități. Două scurte

Cum a devenit, peste noapte, o clădire modestă o proprietate impozitată ca un activ de aproape 200.000 euro?

Și, mai important: câți alți ploieșteni se află în aceeași situație?

Te rugăm să distribui și dacă îți place să dai Like acestui articol!

DistribuieTweet

Comentarii 1

  1. Mihai says:
    2 luni în urmă

    Da , pentru că acea creștere de 80% trebuia făcută inghetand taxele pe țară la nivelul 2025 , și să nu fie abrogate micile excepții de vechime imobil și nivel . Poate era corect ca primăriile să recupereze stagnarea prețului/ m.p. și creșteau ” doar ” cu 80% .Totul a plecat de la premier , a dat drumul la cai . Doar ” căcaii ” sunt boi , sunt lacomi și au pus taxe unele chiar în afara legii , altele la maxim . Oricum e o mare tăcere așa că… plătiți !

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește și

Cultură, zoo și spații verzi, puse în același sac? Reorganizarea pregătită la Ploiești ridică serioase semne de nelegalitate
Anchete

Cultură, zoo și spații verzi, puse în același sac? Reorganizarea pregătită la Ploiești ridică serioase semne de nelegalitate

3 aprilie 2026
Târgul de Crăciun la Ploiești- bucuria sărbătorii, prețul ilegalității. Primarul Polițeanu recunoaște că nu-i permite OUG a lui Bolojan, dar el speră să se modifice
Anchete

Cum a transformat Primăria Ploiești «ocazionalul» în afacere permanentă pe domeniul public din condei

30 martie 2026
Lucian Rădulescu, directorul CSM Ploiești, campion la eschive… Sala Olimpia a fost folosită pentru „Dracula Open”, dar documentele au dispărut din răspunsul CSM
Anchete

Lucian Rădulescu, directorul CSM Ploiești, campion la eschive… Sala Olimpia a fost folosită pentru „Dracula Open”, dar documentele au dispărut din răspunsul CSM

26 martie 2026
Halele Centrale din Ploiești – sprijin politic pentru finanțarea prin CNI. Liderii locali vor salvarea simbolului orașului
Anchete

Cum a votat arhitectul-șef al Ploieștiului în CTATU fără hotărâre de Consiliu Local? Legea spune una, Primăria încearcă să spună alta, iar Prefectura se face că plouă (II)

25 martie 2026
Urbanism pe genunchi și legalitate reparată din pix. Primarul Ploieștiului și normalizarea ilegalității comise de Andreea Roxana Pandele, arhitect șef al Ploieștiului
Anchete

Cum a votat arhitectul-șef al Ploieștiului în CTATU fără hotărâre de Consiliu Local? Legea spune una, Primăria încearcă să spună alta, iar Prefectura se face că plouă (I)

24 martie 2026
Transparența în organizarea „Dracula Open 2026”: instituțiile publice, invitate să clarifice rolul avut în desfășurarea competiției. Vezi cui ne-am adresat
Anchete

Transport „gratuit” pentru Federație, plătit de ploieșteni. Cum apare TCE în ecuația financiară a „Dracula Open 2026”

24 martie 2026
Apel la umanitate și justiție pentru Vasilica, mama care își strigă copiii din greva foamei
Editorial

Analfabetismul funcțional – eșecul perfect al unei tranziții mimate

8 decembrie 2025

AIR

  • Toate
  • Anchete
  • Interviu
  • Reportaj
Cultură, zoo și spații verzi, puse în același sac? Reorganizarea pregătită la Ploiești ridică serioase semne de nelegalitate
Anchete

Cultură, zoo și spații verzi, puse în același sac? Reorganizarea pregătită la Ploiești ridică serioase semne de nelegalitate

de Costin Cristescu
3 aprilie 2026
0

O „optimizare” administrativă sau o problemă juridică majoră? La Primăria Ploiești se discută, sub presiunea OUG nr. 7/2026, o formulă...

Târgul de Crăciun la Ploiești- bucuria sărbătorii, prețul ilegalității. Primarul Polițeanu recunoaște că nu-i permite OUG a lui Bolojan, dar el speră să se modifice

Cum a transformat Primăria Ploiești «ocazionalul» în afacere permanentă pe domeniul public din condei

30 martie 2026
Lucian Rădulescu, directorul CSM Ploiești, campion la eschive… Sala Olimpia a fost folosită pentru „Dracula Open”, dar documentele au dispărut din răspunsul CSM

Lucian Rădulescu, directorul CSM Ploiești, campion la eschive… Sala Olimpia a fost folosită pentru „Dracula Open”, dar documentele au dispărut din răspunsul CSM

26 martie 2026
Halele Centrale din Ploiești – sprijin politic pentru finanțarea prin CNI. Liderii locali vor salvarea simbolului orașului

Cum a votat arhitectul-șef al Ploieștiului în CTATU fără hotărâre de Consiliu Local? Legea spune una, Primăria încearcă să spună alta, iar Prefectura se face că plouă (II)

25 martie 2026
Urbanism pe genunchi și legalitate reparată din pix. Primarul Ploieștiului și normalizarea ilegalității comise de Andreea Roxana Pandele, arhitect șef al Ploieștiului

Cum a votat arhitectul-șef al Ploieștiului în CTATU fără hotărâre de Consiliu Local? Legea spune una, Primăria încearcă să spună alta, iar Prefectura se face că plouă (I)

24 martie 2026
Transparența în organizarea „Dracula Open 2026”: instituțiile publice, invitate să clarifice rolul avut în desfășurarea competiției. Vezi cui ne-am adresat

Transport „gratuit” pentru Federație, plătit de ploieșteni. Cum apare TCE în ecuația financiară a „Dracula Open 2026”

24 martie 2026

© 2023 Intransigent.ro

Bine ai revenit!

Loghează-te mai jos în cont

Ai uitat parola?

Recuperează parola

Te rugăm să introduci username sau email pentru a reseta parola

Intră
Fără rezultate
Vezi toate rezultatele
  • Acasă
  • AIR
    • Anchete
    • Interviu
    • Reportaj
  • Dezvoltare
    • Dezvoltare personala
    • Dezvoltare spirituala
  • Actualitate
  • Life
    • Adolescent
    • Culinar
    • Life&Style
    • Sanatate
  • Mapamond
    • Diaspora
    • Politica Externa
    • U E
  • MEDIA
    • Stiri
    • Administratie
    • Economic
    • Politic
    • Revista Presei
    • Social
    • Sport
    • Diverse
    • PE
  • Pamflet
  • Utile
    • Anunturi
    • Comunicate
  • Petiții

© 2023 Intransigent.ro