Compania Națională de Investiții (CNI) a confirmat, în răspunsul transmis redacției Intransigent, ceea ce mulți bănuiau deja: proiectul „Restaurare, consolidare și punere în valoare a ansamblului Halelor Centrale Ploiești” este departe de realitate, blocat în birocrație și lipsă de voință administrativă.
Potrivit documentului oficial, solicitarea pentru finanțarea obiectivului a fost depusă de Primăria Ploiești pe 25 mai 2023, fiind ulterior inclusă, în august 2023, pe lista-sinteză aprobată de Ministerul Dezvoltării. A fost primul pas procedural, un demers necesar, dar departe de a garanta demararea efectivă a lucrărilor.
Lucrurile s-au complicat însă un an și jumătate mai târziu. În februarie 2025, municipalitatea a transmis către CNI doar o documentație minimală – nota de proiectare, nota conceptuală și certificatul de urbanism. Practic, un set de hârtii care confirmă intenția, dar care nu pot fundamenta nicio investiție.
CNI a subliniat negru pe alb că lipsește elementul-cheie al oricărei finanțări: valoarea estimată a proiectului. Fără această cifră, lucrurile nu se pot mișca din loc. Iar pentru ca suma să fie stabilită cu exactitate și procedura să continue, este obligatorie întocmirea studiului de fezabilitate (SF/DALI).
Cu alte cuvinte, deși pe hârtie Halele Centrale se află pe lista CNI încă din 2023, în realitate, în septembrie 2025, proiectul nu a avansat nici măcar până la faza de evaluare financiară. Iar responsabilitatea cade exclusiv pe umerii administrației locale, care nu a livrat documentul fundamental fără de care finanțarea rămâne doar o promisiune.
Primăria Ploiești – între iluzii financiare, abandon și posibilul împrumut
În loc să facă pasul firesc și necesar pentru salvarea Halelor Centrale – demararea studiului de fezabilitate –, administrația Ploieștiului a ales o cale facilă și lipsită de consistență. Potrivit informațiilor obținute de Intransigent, recent, după ce în februarie 2025 a transmis către CNI doar o documentație minimală, s-ar fi apelat la arhitectul D.H. doar pentru o estimare sumară a valorii proiectului. Estimare care nu avea ca scop declanșarea procedurilor legale prin CNI, ci fundamentarea unui nou împrumut.
Această manevră arată, de fapt, abandonarea de către d-ul Polițeanu a oricărei intenții serioase de a folosi finanțarea guvernamentală disponibilă prin CNI. Din momentul februarie 2025, proiectul de restaurare, consolidare și punere în valoare a Halelor Centrale a fost lăsat să zacă într-un sertar, redus la o simplă cifră orientativă necunoscută, dar “suficientă” doar pentru a justifica o datorie suplimentară pe spinarea ploieștenilor.
Gestul Primăriei trădează o lipsă crasă de interes pentru un obiectiv care nu este doar o clădire, ci un reper arhitectural și patrimonial al Ploieștiului. Halele Centrale nu sunt doar o piață veche, ci un simbol al orașului, o moștenire culturală și economică pe care actuala administrație a preferat să o ignore.
Abandonul proiectului în favoarea unei posibile improvizații financiare demonstrează incapacitatea autorităților locale de a-și asuma responsabilitatea în fața cetățenilor. În loc de acțiuni concrete, s-a ales calea cea mai dăunătoare, adică amânări, soluții de avarie și o îndatorare suplimentară care nu aduce niciun beneficiu real comunității.
Cum funcționează CNI și unde s-a rupt lanțul la Ploiești
Pentru ca un proiect să fie finanțat prin Compania Națională de Investiții, traseul birocratic este bine stabilit și, în teorie, simplu de parcurs. Primul pas îl reprezintă depunerea solicitării de către autoritatea locală, pas bifat de Primăria Ploiești în mai 2023. Ulterior, proiectul este inclus pe lista-sinteză, un fel de „anticameră” a investițiilor, unde se regăsesc toate propunerile din țară care au trecut de filtrul ministerial. Bifat!
Al doilea pas, și poate cel mai important, îl constituie întocmirea Studiului de Fezabilitate (SF) sau a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI). Acest document nu este o simplă formalitate, ci actul prin care se stabilesc soluțiile tehnice, etapele lucrării și – esențial – valoarea exactă a investiției. Fără el, orice discuție despre finanțare rămâne suspendată în aer. Nebifat!
Al treilea pas aparține CNI, care analizează studiul transmis, verifică legalitatea și oportunitatea investiției și promovează indicatorii tehnico-economici. În funcție de amploarea proiectului, aceștia se aprobă fie prin ordin al ministrului Dezvoltării, fie prin hotărâre de Guvern. Nebifat!
Abia apoi vine pasul final: organizarea licitației pentru execuția lucrărilor și monitorizarea implementării până la predarea obiectivului.
În cazul Halelor Centrale, problema este evidentă. Primăria nu a trecut niciodată de pasul doi. Deși proiectul figurează oficial pe lista CNI, lipsa studiului de fezabilitate blochează întreaga procedură. Iar fără acest document, Halele nu pot primi niciun leu de la stat. Totul rămâne la stadiul de intenție, un proiect frumos pe hârtie, dar lipsit de orice fundament real.
Pe această cale, adresez un apel respectuos liderilor organizațiilor locale PSD – Bogdan Toader, PNL – Daniel Nicodim, AUR – Alexandru Săraru, PMP – Cătălina Bozianu, Forța Dreptei – Dragoș Rusu și România în Acțiune – Mihai Apostolache să transmită un punct de vedere clar privind implicarea formațiunilor politice pe care le conduc în soluționarea problemei studiului de fezabilitate pentru Halele Centrale.
Este un moment în care poziția acestor partide poate face diferența între un proiect blocat și unul care prinde viață, cu costuri minime prin CNI, nu majore prin vreun împrumut bancar. Răspunsul lor este așteptat cu interes și cu speranța că Ploieștiul va primi, în sfârșit, dovada unei responsabilități politice reale.
